keyboard_tab Digital Market Act 2022/1925 RO

(1)   În cazul în care un controlor de acces furnizează servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care sunt enumerate în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9), acesta asigură interoperabilitatea funcționalităților de bază ale serviciilor sale de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere cu serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere ale unui alt furnizor care oferă sau intenționează să ofere astfel de servicii în Uniune, prin furnizarea, la cerere și cu titlu gratuit, a interfețelor tehnice necesare sau a unor soluții similare care facilitează interoperabilitatea.

(2)   Controlorul de acces asigură interoperabilitatea a cel puțin următoarelor funcționalități de bază menționate la alineatul (1) în cazul în care controlorul de acces furnizează el însuși respectivele funcționalități propriilor săi utilizatori finali:

(a)

în urma enumerării în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9): (i) transmiterea de mesaje text de la un capăt la altul între doi utilizatori finali individuali; (ii) partajarea de imagini, mesaje vocale, materiale video și alte fișiere atașate în cadrul comunicațiilor de la un capăt la altul dintre doi utilizatori finali individuali;

(b)

în termen de doi ani de la desemnare: (i) transmiterea de mesaje text de la un capăt la altul în cadrul unor grupuri de utilizatori finali individuali; (ii) partajarea de imagini, mesaje vocale, materiale video și alte fișiere atașate în cadrul comunicațiilor de la un capăt la altul dintre un grup de chat și un utilizator final individual;

(c)

în termen de patru ani de la desemnare: (i) apelurile vocale de la un capăt la altul între doi utilizatori finali individuali; (ii) apelurile video de la un capăt la altul între doi utilizatori finali individuali; (iii) apelurile vocale de la un capăt la altul între un grup de chat și un utilizator final individual; (iv) apelurile video de la un capăt la altul între un grup de chat și un utilizator final individual.

(3)   Nivelul de securitate, inclusiv criptarea de la un capăt la altul, după caz, pe care controlorul de acces îl asigură propriilor săi utilizatori finali se menține în cadrul tuturor serviciilor interoperabile.

(4)   Controlorul de acces publică o ofertă de referință care stabilește detaliile tehnice și termenele și condițiile generale de interoperabilitate cu serviciile sale de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, inclusiv detaliile necesare privind nivelul de securitate și criptarea de la un capăt la altul. Controlorul de acces publică respectiva ofertă de referință în termenul prevăzut la articolul 3 alineatul (10) și o actualizează atunci când este necesar.

(5)   În urma publicării ofertei de referință în temeiul alineatului (4), orice furnizor de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care oferă sau intenționează să ofere astfel de servicii în Uniune poate solicita interoperabilitatea cu serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere furnizate de controlorul de acces. O astfel de solicitare poate privi toate funcționalitățile de bază enumerate la alineatul (2) sau doar unele dintre acestea. Controlorul de acces dă curs tuturor solicitărilor rezonabile privind interoperabilitatea în termen de trei luni de la primirea solicitării respective, făcând astfel încât funcționalitățile de bază solicitate să devină operaționale.

(6)   În mod excepțional, la cererea motivată a controlorului de acces, Comisia poate prelungi termenele pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alineatul (2) sau la alineatul (5) în cazul în care controlorul de acces demonstrează că acest lucru este necesar pentru a asigura interoperabilitatea efectivă și a menține nivelul necesar de securitate, inclusiv criptarea de la un capăt la altul, după caz.

(7)   Utilizatorii finali ai serviciilor de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere ale controlorului de acces și ai furnizorului de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care a formulat solicitarea au libertatea de a decide dacă să utilizeze funcționalitățile de bază interoperabile care pot fi furnizate de controlorul de acces în temeiul alineatului (1).

(8)   Controlorul de acces colectează și partajează cu furnizorul de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care formulează o solicitare privind interoperabilitatea numai datele cu caracter personal ale utilizatorilor finali care sunt strict necesare pentru a asigura o interoperabilitate efectivă. Orice astfel de colectare și partajare de date cu caracter personal ale utilizatorilor finali respectă pe deplin dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 și ale Directivei 2002/58/CE.

(9)   Controlorul de acces nu este împiedicat să ia măsuri pentru a se asigura că furnizorii terți de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care formulează o solicitare privind interoperabilitatea nu pun în pericol integritatea, securitatea și caracterul confidențial ale serviciilor sale, cu condiția ca astfel de măsuri să fie strict necesare și proporționale și să fie justificate în mod corespunzător de controlorul de acces.

(1)   Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, Comisia poate solicita întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, să furnizeze toate informațiile necesare. Comisia poate, de asemenea, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, să solicite acces la orice date și algoritmi ai întreprinderilor și la informații despre testare, precum și să ceară explicații cu privire la acestea.

(2)   Atunci când trimite o cerere simplă de informații unei întreprinderi sau unei asocieri de întreprinderi, Comisia indică temeiul juridic și scopul cererii, precizează care sunt informațiile solicitate și stabilește termenul până la care trebuie furnizate informațiile, precum și amenzile prevăzute la articolul 30 care sunt aplicabile în cazul furnizării de informații sau explicații incomplete, incorecte sau care induc în eroare.

(3)   Atunci când solicită, printr-o decizie, întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi să furnizeze informații, Comisia indică temeiul juridic și scopul solicitării, precizează care sunt informațiile solicitate și stabilește termenul până la care trebuie furnizate informațiile. Atunci când solicită întreprinderilor să ofere acces la orice date, algoritmi și informații despre testare, Comisia indică scopul solicitării și stabilește termenul până la care trebuie oferite acestea. Comisia indică, de asemenea, amenzile prevăzute la articolul 30 și indică sau aplică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 31. Comisia menționează, de asemenea, dreptul de a ataca decizia în fața Curții de Justiție.

(4)   Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi ori reprezentanții acestora furnizează informațiile solicitate în numele întreprinderii sau al asocierii de întreprinderi în cauză. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Clienții lor rămân pe deplin răspunzători în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau care induc în eroare.

(5)   La cererea Comisiei, autoritățile competente ale statelor membre îi furnizează Comisiei toate informațiile necesare de care dispun pentru îndeplinirea de către aceasta a sarcinilor care i-au fost atribuite prin prezentul regulament.

(1)   Pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, Comisia poate efectua toate inspecțiile necesare cu privire la o întreprindere sau la o asociere de întreprinderi.

(2)   Funcționarii și celelalte persoane care îi însoțesc autorizați de Comisie să efectueze o inspecție sunt împuterniciți:

(a)	să intre în orice sediu, pe orice teren și în orice mijloc de transport ale întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi;

(b)	să examineze registrele și alte evidențe privind activitatea comercială, indiferent de formatul în care sunt păstrate;

(c)	să ridice sau să obțină, în orice format, copii sau extrase din astfel de registre sau evidențe;

(d)	să solicite întreprinderii sau asocierii de întreprinderi să ofere acces și explicații cu privire la organizarea, funcționarea, sistemul informatic, algoritmii, manipularea datelor și practicile sale comerciale și să înregistreze sau să documenteze explicațiile oferite prin orice mijloc tehnic;

(e)	să sigileze orice sediu comercial și orice registru sau evidență pe durata inspecției și în măsura în care este necesar pentru aceasta;

(f)	să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asocierii de întreprinderi explicații cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile acestora prin orice mijloc tehnic.

(3)   Pentru a efectua inspecții, Comisia poate solicita asistență din partea auditorilor sau a experților numiți de Comisie în temeiul articolului 26 alineatul (2), precum și din partea autorității naționale competente însărcinate cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare inspecția.

(4)   În timpul inspecțiilor, Comisia, auditorii sau experții numiți de aceasta și autoritatea națională competentă însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare inspecția pot solicita întreprinderii sau asocierii de întreprinderi să ofere acces și explicații cu privire la organizarea, funcționarea, sistemul informatic, algoritmii, manipularea datelor și conduita sa profesională. Comisia și auditorii sau experții numiți de aceasta și autoritatea națională competentă însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare inspecția pot adresa întrebări oricărui reprezentant sau membru al personalului.

(5)   Funcționarii și celelalte persoane care îi însoțesc autorizați de Comisie să efectueze o inspecție își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și amenzile prevăzute la articolul 30 aplicabile în situația în care registrele sau celelalte evidențe solicitate referitoare la întreprindere sunt furnizate în mod incomplet sau în care răspunsurile la întrebările adresate în temeiul alineatelor (2) și (4) de la prezentul articol sunt incorecte sau care induc în eroare. În timp util înainte de inspecție, Comisia înștiințează cu privire la aceasta autoritatea de națională competentă a statului membru care aplică normele menționate la articolul 1 alineatul (6) pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția.

(6)   Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi sunt obligate să se supună inspecțiilor dispuse printr-o decizie a Comisiei. Decizia respectivă indică obiectul și scopul inspecției, stabilește data la care aceasta începe și indică amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolele 30 și, respectiv, 31, precum și dreptul de a ataca decizia respectivă în fața Curții de Justiție.

(7)   Funcționarii autorității naționale competente însărcinate cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare inspecția, precum și persoanele autorizate sau numite de aceasta asistă în mod activ, la cererea autorității respective sau a Comisiei, funcționarii și celelalte persoane care îi însoțesc autorizați de Comisie. În acest scop, aceștia dispun de competențele prevăzute la alineatele (2) și (4) de la prezentul articol.

(8)   Atunci când funcționarii și celelalte persoane care îi însoțesc autorizați de Comisie constată că o întreprindere sau o asociere de întreprinderi se opune unei inspecții dispuse în temeiul prezentului articol, statul membru în cauză le acordă sprijinul necesar, solicitând, dacă este cazul, sprijinul forțelor de ordine sau al unei autorități publice de aplicare a legii echivalente, astfel încât să le dea posibilitatea de a efectua inspecția.

(9)   În cazul în care, în conformitate cu normele naționale, sprijinul prevăzut la alineatul (8) de la prezentul articol necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare, Comisia sau autoritatea națională competentă a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) sau funcționarii autorizați de autoritățile respective solicită această autorizare. O astfel de autorizare poate fi solicitată și în mod preventiv.

(10)   Atunci când este solicitată autorizarea menționată la alineatul (9) de la prezentul articol, autoritatea judiciară națională verifică dacă decizia Comisiei este autentică și dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare și nici excesive, având în vedere obiectul inspecției. Atunci când verifică proporționalitatea măsurilor coercitive, autoritatea judiciară națională poate solicita Comisiei, direct sau prin intermediul autorității naționale competente a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6), explicații detaliate, în special cu privire la motivele pe care le are Comisia pentru a suspecta încălcarea prezentului regulament, precum și cu privire la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării întreprinderii în cauză. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu poate contesta necesitatea inspecției și nici nu poate solicita să i se furnizeze informațiile din dosarul Comisiei. Controlul legalității deciziei Comisiei se exercită doar de Curtea de Justiție.

(1)   Comisia întreprinde acțiunile necesare pentru a monitoriza punerea în aplicare și respectarea efectivă a obligațiilor prevăzute la articolele 5, 6 și 7, precum și a deciziilor luate în temeiul articolelor 8, 18, 24, 25 și 29. Acțiunile respective pot include, în special, impunerea unei obligații pentru controlorul de acces de a păstra toate documentele considerate relevante pentru a evalua punerea în aplicare și respectarea obligațiilor și deciziilor respective.

(2)   Acțiunile întreprinse în temeiul alineatului (1) pot include numirea unor experți și auditori externi independenți, precum și numirea unor funcționari din partea autorităților naționale competente ale statelor membre, care să ofere asistență Comisiei în monitorizarea obligațiilor și a măsurilor și care să îi furnizeze acesteia opinii de specialitate sau cunoștințe specifice.

(1)   Comisia poate adopta o decizie prin care să aplice întreprinderilor, inclusiv controlorilor de acces, în cazurile aplicabile, și asocierilor de întreprinderi penalități cu titlu cominatoriu care nu depășesc 5 % din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial din exercițiul financiar precedent, pe zi, calculate de la data stabilită în decizie, pentru a le obliga:

(a)	să respecte măsurile specificate de Comisie într-o decizie adoptată în temeiul articolului 8 alineatul (2);

(b)	să se conformeze deciziei adoptate în temeiul articolului 18 alineatul (1);

(c)	să furnizeze informații corecte și complete în termenul impus de o cerere de informații formulată într-o decizie adoptată în temeiul articolului 21;

(d)	să asigure accesul la date, algoritmi și informații despre testare în răspunsul la o solicitare efectuată în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) și să ofere explicații cu privire la acestea, astfel cum s-a solicitat printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 21;

(e)	să se supună unei inspecții dispuse prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 23;

(f)	să respecte o decizie care dispune măsuri provizorii luată în temeiul articolului 24;

(g)	să își respecte angajamentele cărora li s-a conferit un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 25 alineatul (1);

(h)	să respecte o decizie adoptată în temeiul articolului 29 alineatul (1).

(2)   Atunci când întreprinderile sau asocierile de întreprinderi și-au îndeplinit obligația a cărei respectare se urmărea să fie asigurată prin penalitățile cu titlu cominatoriu, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care să stabilească cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu la o valoare mai mică decât cea care ar rezulta din decizia inițială. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 50 alineatul (2).