search


keyboard_tab Digital Market Act 2022/1925 RO

BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR GA HR HU IT LV LT MT NL PL PT RO SK SL SV print pdf

2022/1925 RO cercato: 'comunicații' . Output generated live by software developed by IusOnDemand srl


expand index comunicații:


whereas comunicații:


definitions:


cloud tag: and the number of total unique words without stopwords is: 1343

 

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Obiectivul prezentului regulament este de a contribui la buna funcționare a pieței interne prin stabilirea de norme armonizate care să le asigure tuturor entităților comerciale piețe contestabile și echitabile în sectorul digital din întreaga Uniune unde sunt prezenți controlori de acces, în beneficiul utilizatorilor comerciali și al utilizatorilor finali.

(2)   Prezentul regulament se aplică serviciilor de platformă esențiale furnizate sau oferite de controlorii de acces utilizatorilor comerciali stabiliți în Uniune sau utilizatorilor finali stabiliți în Uniune sau care se află pe teritoriul acesteia, indiferent de locul de stabilire sau de reședință al controlorilor de acces și indiferent de dreptul aplicabil în mod normal în ceea ce privește furnizarea serviciului.

(3)   Prezentul regulament nu se aplică piețelor legate de:

(a)

rețelele de comunicații electronice, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/1972;

(b)

serviciile de comunicații electronice, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Directiva (UE) 2018/1972, altele decât cele legate de serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere.

(4)   În ceea ce privește serviciile de comunicații interpersonale, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 5 din Directiva (UE) 2018/1972, prezentul regulament nu aduce atingere competențelor și responsabilităților conferite autorităților naționale de reglementare și altor autorități competente în temeiul articolului 61 din respectiva directivă.

(5)   Pentru a evita fragmentarea pieței interne, statele membre nu le impun controlorilor de acces obligații suplimentare prin acte cu putere de lege, reglementări sau măsuri administrative în scopul asigurării unor piețe contestabile și echitabile. Nicio dispoziție a prezentului regulament nu împiedică statele membre să impună obligații întreprinderilor, inclusiv celor care furnizează servicii de platformă esențiale, privind aspecte care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, cu condiția ca respectivele obligații să fie compatibile cu dreptul Uniunii și să nu rezulte din faptul că întreprinderile relevante au statutul de controlor de acces în sensul prezentului regulament.

(6)   Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării articolelor 101 și 102 din TFUE. De asemenea, acesta nu aduce atingere aplicării:

(a)

normelor naționale în materie de concurență care interzic acordurile anticoncurențiale, deciziile asocierilor de întreprinderi, practicile concertate și abuzurile de poziție dominantă;

(b)

normelor naționale în materie de concurență care interzic alte forme de comportament unilateral, în măsura în care sunt aplicate altor întreprinderi decât controlorii de acces sau au ca efect impunerea unor obligații suplimentare controlorilor de acces; și

(c)

Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (23) și normelor naționale privind controlul concentrărilor economice.

(7)   Autoritățile naționale nu iau decizii care sunt contrare unei decizii adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament. Comisia și statele membre acționează în strânsă cooperare și își coordonează acțiunile de aplicare a legii pe baza principiilor stabilite la articolele 37 și 38.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„controlor de acces” înseamnă o întreprindere care furnizează servicii de platformă esențiale, desemnată în temeiul articolului 3;

2.

„serviciu de platformă esențial” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)

serviciile de intermediere online;

(b)

motoarele de căutare online;

(c)

serviciile de rețele de socializare online;

(d)

serviciile de platformă de partajare a materialelor video;

(e)

serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere;

(f)

sistemele de operare;

(g)

browserele web;

(h)

asistenții virtuali;

(i)

serviciile de cloud computing;

(j)

serviciile de publicitate online, inclusiv orice rețea de publicitate, schimburile publicitare și orice alt serviciu de intermediere publicitară, prestat de o întreprindere care furnizează oricare dintre serviciile de platformă esențiale enumerate la literele (a)-(i);

3.

„serviciu al societății informaționale” înseamnă orice serviciu în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2015/1535;

4.

„sector digital” înseamnă sectorul produselor și serviciilor furnizate cu ajutorul sau prin intermediul serviciilor societății informaționale;

5.

„servicii de intermediere online” înseamnă servicii de intermediere online în sensul definiției de la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2019/1150;

6.

„motor de căutare online” înseamnă un motor de căutare online în sensul definiției de la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2019/1150;

7.

„serviciu de rețele de socializare online” înseamnă o platformă care le permite utilizatorilor finali să se conecteze și să comunice între ei, să partajeze conținut și să descopere alți utilizatori și alt conținut prin intermediul mai multor dispozitive și, în special, prin chat, postări, materiale video și recomandări;

8.

„serviciu de platformă de partajare a materialelor video” înseamnă un serviciu de platformă de partajare a materialelor video în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (1) litera (aa) din Directiva 2010/13/UE;

9.

„serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere” înseamnă un serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere în sensul definiției de la articolul 2 punctul 7 din Directiva (UE) 2018/1972;

10.

„sistem de operare” înseamnă un software de sistem care controlează funcțiile de bază ale hardware-ului sau ale software-ului și permite aplicațiilor software să ruleze pe baza lui;

11.

„browser web” înseamnă o aplicație software care le permite utilizatorilor finali să acceseze și să interacționeze cu conținutul web găzduit pe servere conectate la rețele precum internetul, inclusiv browserele web autonome și browserele web integrate sau încorporate în software sau aplicații similare;

12.

„asistent virtual” înseamnă un software care poate prelucra cereri, sarcini sau întrebări, inclusiv cele formulate prin modalități audio, vizuale sau scrise sau prin gesturi sau mișcări și care, pe baza acestor cereri, sarcini sau întrebări, oferă acces la alte servicii sau controlează dispozitive conectate fizice;

13.

„serviciu de cloud computing” înseamnă un serviciu de cloud computing în sensul definiției de la articolul 4 punctul 19 din Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului (24);

14.

„magazine de aplicații software” înseamnă un tip de servicii de intermediere online care se axează pe aplicațiile software ca produs sau serviciu intermediat;

15.

„aplicație software” înseamnă orice produs sau serviciu digital care rulează pe baza unui sistem de operare;

16.

„serviciu de plată” înseamnă un serviciu de plată în sensul definiției de la articolul 4 punctul 3 din Directiva (UE) 2015/2366;

17.

„serviciu tehnic care sprijină un serviciu de plată” înseamnă un serviciu în sensul articolului 3 litera (j) din Directiva (UE) 2015/2366;

18.

„sistem de plată pentru achiziții în cadrul aplicației” înseamnă o aplicație software, un serviciu sau o interfață cu utilizatorul care facilitează achiziționarea de conținut digital sau de servicii digitale în cadrul unei aplicații software, inclusiv conținut, abonamente, componente sau funcționalități, precum și plățile pentru astfel de achiziții;

19.

„serviciu de identificare” înseamnă un tip de serviciu furnizat împreună cu serviciile de platformă esențiale sau în sprijinul acestora care permite orice tip de verificare a identității utilizatorilor finali sau a utilizatorilor comerciali, indiferent de tehnologia utilizată;

20.

„utilizator final” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care utilizează servicii de platformă esențiale în altă calitate decât cea de utilizator comercial;

21.

„utilizator comercial” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce acționează cu titlu comercial sau profesional care utilizează servicii de platformă esențiale în scopul sau în cursul furnizării de bunuri sau servicii către utilizatorii finali;

22.

„ierarhizare” înseamnă vizibilitatea relativă acordată bunurilor sau serviciilor oferite prin intermediul serviciilor de intermediere online, al serviciilor de rețele de socializare online, al serviciilor de platformă de partajare a materialelor video sau al asistenților virtuali sau relevanța acordată rezultatelor căutărilor de către motoarele de căutare online, astfel cum sunt prezentate, organizate sau comunicate de întreprinderile care furnizează servicii de intermediere online, servicii de rețele de socializare online, servicii de platformă de partajare a materialelor video, asistenți virtuali sau motoare de căutare online, indiferent de mijloacele tehnologice folosite pentru această prezentare, organizare sau comunicare și indiferent dacă este prezentat sau comunicat numai un singur rezultat;

23.

„rezultate ale căutării” înseamnă orice informație furnizată în orice format, inclusiv texte, grafice, materiale vocale sau alte rezultate, obținută ca răspuns al unei căutări și care are legătură cu aceasta, indiferent dacă informația oferită ca răspuns este un rezultat plătit sau nu, un răspuns direct sau orice produs, serviciu sau informație oferită în legătură cu rezultatele organice ori afișată împreună cu acestea sau încorporată parțial sau integral în acestea;

24.

„date” înseamnă orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, inclusiv sub forma unei înregistrări audio, video sau audiovizuale;

25.

„date cu caracter personal” înseamnă date cu caracter personal în sensul definiției de la articolul 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2016/679;

26.

„date fără caracter personal” înseamnă alte date decât datele cu caracter personal;

27.

„întreprindere” înseamnă o entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată, inclusiv toate societățile afiliate sau întreprinderile asociate care formează un grup prin intermediul controlului direct sau indirect exercitat asupra unei societăți sau întreprinderi de către o alta;

28.

„control” înseamnă posibilitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei întreprinderi, în sensul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004;

29.

„interoperabilitate” înseamnă capacitatea de a face schimb de informații și de a utiliza reciproc informațiile care au fost partajate prin intermediul interfețelor sau al altor soluții, astfel încât toate elementele de hardware sau software să funcționeze cu alt hardware și software și cu utilizatorii în toate modurile în care sunt destinate să funcționeze;

30.

„cifră de afaceri” înseamnă suma obținută de o întreprindere în sensul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004;

31.

„creare de profiluri” înseamnă creare de profiluri în sensul definiției de la articolul 4 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679;

32.

„consimțământ” înseamnă consimțământ în sensul definiției de la articolul 4 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2016/679;

33.

„instanță națională” înseamnă orice instanță judecătorească dintr-un stat membru în sensul articolului 267 din TFUE.

CAPITOLUL II

CONTROLORII DE ACCES

Articolul 7

Obligații care le revin controlorilor de acces în ceea ce privește interoperabilitatea serviciilor de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere

(1)   În cazul în care un controlor de acces furnizează servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care sunt enumerate în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9), acesta asigură interoperabilitatea funcționalităților de bază ale serviciilor sale de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere cu serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere ale unui alt furnizor care oferă sau intenționează să ofere astfel de servicii în Uniune, prin furnizarea, la cerere și cu titlu gratuit, a interfețelor tehnice necesare sau a unor soluții similare care facilitează interoperabilitatea.

(2)   Controlorul de acces asigură interoperabilitatea a cel puțin următoarelor funcționalități de bază menționate la alineatul (1) în cazul în care controlorul de acces furnizează el însuși respectivele funcționalități propriilor săi utilizatori finali:

(a)

în urma enumerării în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9):

(i)

transmiterea de mesaje text de la un capăt la altul între doi utilizatori finali individuali;

(ii)

partajarea de imagini, mesaje vocale, materiale video și alte fișiere atașate în cadrul comunicațiilor de la un capăt la altul dintre doi utilizatori finali individuali;

(b)

în termen de doi ani de la desemnare:

(i)

transmiterea de mesaje text de la un capăt la altul în cadrul unor grupuri de utilizatori finali individuali;

(ii)

partajarea de imagini, mesaje vocale, materiale video și alte fișiere atașate în cadrul comunicațiilor de la un capăt la altul dintre un grup de chat și un utilizator final individual;

(c)

în termen de patru ani de la desemnare:

(i)

apelurile vocale de la un capăt la altul între doi utilizatori finali individuali;

(ii)

apelurile video de la un capăt la altul între doi utilizatori finali individuali;

(iii)

apelurile vocale de la un capăt la altul între un grup de chat și un utilizator final individual;

(iv)

apelurile video de la un capăt la altul între un grup de chat și un utilizator final individual.

(3)   Nivelul de securitate, inclusiv criptarea de la un capăt la altul, după caz, pe care controlorul de acces îl asigură propriilor săi utilizatori finali se menține în cadrul tuturor serviciilor interoperabile.

(4)   Controlorul de acces publică o ofertă de referință care stabilește detaliile tehnice și termenele și condițiile generale de interoperabilitate cu serviciile sale de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, inclusiv detaliile necesare privind nivelul de securitate și criptarea de la un capăt la altul. Controlorul de acces publică respectiva ofertă de referință în termenul prevăzut la articolul 3 alineatul (10) și o actualizează atunci când este necesar.

(5)   În urma publicării ofertei de referință în temeiul alineatului (4), orice furnizor de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care oferă sau intenționează să ofere astfel de servicii în Uniune poate solicita interoperabilitatea cu serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere furnizate de controlorul de acces. O astfel de solicitare poate privi toate funcționalitățile de bază enumerate la alineatul (2) sau doar unele dintre acestea. Controlorul de acces dă curs tuturor solicitărilor rezonabile privind interoperabilitatea în termen de trei luni de la primirea solicitării respective, făcând astfel încât funcționalitățile de bază solicitate să devină operaționale.

(6)   În mod excepțional, la cererea motivată a controlorului de acces, Comisia poate prelungi termenele pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alineatul (2) sau la alineatul (5) în cazul în care controlorul de acces demonstrează că acest lucru este necesar pentru a asigura interoperabilitatea efectivă și a menține nivelul necesar de securitate, inclusiv criptarea de la un capăt la altul, după caz.

(7)   Utilizatorii finali ai serviciilor de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere ale controlorului de acces și ai furnizorului de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care a formulat solicitarea au libertatea de a decide dacă să utilizeze funcționalitățile de bază interoperabile care pot fi furnizate de controlorul de acces în temeiul alineatului (1).

(8)   Controlorul de acces colectează și partajează cu furnizorul de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care formulează o solicitare privind interoperabilitatea numai datele cu caracter personal ale utilizatorilor finali care sunt strict necesare pentru a asigura o interoperabilitate efectivă. Orice astfel de colectare și partajare de date cu caracter personal ale utilizatorilor finali respectă pe deplin dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 și ale Directivei 2002/58/CE.

(9)   Controlorul de acces nu este împiedicat să ia măsuri pentru a se asigura că furnizorii terți de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere care formulează o solicitare privind interoperabilitatea nu pun în pericol integritatea, securitatea și caracterul confidențial ale serviciilor sale, cu condiția ca astfel de măsuri să fie strict necesare și proporționale și să fie justificate în mod corespunzător de controlorul de acces.

Articolul 12

Actualizarea obligațiilor controlorilor de acces

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6. Actele delegate respective se bazează pe o investigație de piață efectuată în temeiul articolului 19 care a identificat necesitatea de a menține respectivele obligații actualizate pentru a răspunde practicilor care limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale sau care sunt neloiale în același mod ca practicile vizate de obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6.

(2)   Domeniul de aplicare al unui act delegat adoptat în conformitate cu alineatul (1) se limitează la:

(a)

extinderea unei obligații care se aplică numai în legătură cu anumite servicii de platformă esențiale la alte servicii de platformă esențiale enumerate la articolul 2 punctul 2;

(b)

extinderea unei obligații de care beneficiază anumiți utilizatori comerciali sau utilizatori finali astfel încât să beneficieze de aceasta și alți utilizatori comerciali sau utilizatori finali;

(c)

precizarea modului în care trebuie îndeplinite obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6 de către controlorii de acces pentru a se asigura respectarea efectivă a obligațiilor respective;

(d)

extinderea unei obligații care se aplică numai în legătură cu anumite servicii furnizate împreună cu serviciile de platformă esențiale sau în sprijinul acestora la alte servicii furnizate împreună cu serviciile de platformă esențiale sau în sprijinul acestora;

(e)

extinderea unei obligații care se aplică numai în legătură cu anumite tipuri de date pentru a se aplica în legătură cu alte tipuri de date;

(f)

adăugarea unor condiții suplimentare în cazul în care o obligație impune anumite condiții privind comportamentul unui controlor de acces; sau

(g)

aplicarea unei obligații care reglementează relația dintre mai multe servicii de platformă esențiale ale controlorului de acces la relația dintre un serviciu de platformă esențial și alte servicii ale controlorului de acces.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a modifica prezentul regulament în ceea ce privește lista funcționalităților de bază enumerate la articolul 7 alineatul (2), prin adăugarea sau eliminarea funcționalităților serviciilor de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere.

Actele delegate respective se bazează pe o investigație de piață efectuată în temeiul articolului 19 care a identificat necesitatea de a menține respectivele obligații actualizate pentru a răspunde practicilor care limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale sau care sunt neloiale în același mod ca practicile vizate de obligațiile prevăzute la articolul 7.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește obligațiile prevăzute la articolul 7 specificând modul în care trebuie îndeplinite obligațiile respective pentru a se asigura respectarea lor efectivă. Actele delegate respective se bazează pe o investigație de piață efectuată în temeiul articolului 19 care a identificat necesitatea de a menține respectivele obligații actualizate pentru a răspunde practicilor care limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale sau care sunt neloiale în același mod ca practicile vizate de obligațiile prevăzute la articolul 7.

(5)   Se consideră că o practică menționată la alineatele (1), (3) și (4) limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale sau este neloială în cazul în care:

(a)

practica respectivă este utilizată de controlorii de acces și are capacitatea de a împiedica inovarea și de a limita posibilitățile de alegere ale utilizatorilor comerciali și ale utilizatorilor finali deoarece:

(i)

afectează sau riscă să afecteze în mod durabil contestabilitatea unui serviciu de platformă esențial sau a altor servicii din sectorul digital ca urmare a creării sau consolidării barierelor în calea intrării altor întreprinderi sau a extinderii acestora în calitate de furnizori ai unui serviciu de platformă esențial sau ai altor servicii din sectorul digital; sau

(ii)

împiedică alți operatori să aibă același acces ca și controlorul de acces la un element esențial; sau

(b)

există un dezechilibru între drepturile și obligațiile utilizatorilor comerciali, iar controlorul de acces obține un avantaj de pe urma utilizatorilor comerciali care este disproporționat față de serviciul furnizat de respectivul controlor de acces utilizatorilor comerciali în cauză.

Articolul 40

Grupul la nivel înalt

(1)   Comisia instituie un grup la nivel înalt pentru Regulamentul privind piețele digitale (denumit în continuare „grupul la nivel înalt”).

(2)   Grupul la nivel înalt este alcătuit din următoarele organisme și rețele europene:

(a)

Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul comunicațiilor Electronice,

(b)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul european pentru protecția datelor,

(c)

Rețeaua europeană în domeniul concurenței,

(d)

Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor; și

(e)

Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale.

(3)   Organismele și rețelele europene menționate la alineatul (2) au fiecare un număr egal de reprezentanți în cadrul grupului la nivel înalt. Numărul maxim de membri ai grupului la nivel înalt nu poate depăși 30 de persoane.

(4)   Comisia furnizează servicii de secretariat grupului la nivel înalt pentru a facilita lucrările acestuia. Grupul la nivel înalt este prezidat de Comisie, care participă la reuniunile acestuia. Grupul la nivel înalt se reunește la cererea Comisiei cel puțin o dată într-un an calendaristic. Comisia convoacă, de asemenea, o reuniune a grupului la cererea majorității membrilor care alcătuiesc grupul, în scopul abordării unei chestiuni specifice.

(5)   Grupul la nivel înalt poate oferi Comisiei consiliere și opinii de specialitate în domeniile care intră în sfera de competență a membrilor săi, inclusiv:

(a)

consiliere și recomandări în domeniile lor de specialitate, relevante pentru orice chestiune generală privind punerea în aplicare sau respectarea prezentului regulament; sau

(b)

consiliere și opinii de specialitate care favorizează o abordare coerentă în materie de reglementare între diferitele instrumente de reglementare.

(6)   Grupul la nivel înalt poate, în special, să identifice și să evalueze interacțiunile actuale și potențiale dintre prezentul regulament și normele sectoriale specifice aplicate de autoritățile naționale care alcătuiesc organismele și rețelele europene menționate la alineatul (2), precum și să înainteze Comisiei un raport anual în care să prezinte respectiva evaluare și să identifice aspectele potențiale de reglementare transsectorială. Un astfel de raport poate fi însoțit de recomandări menite să asigure convergența către abordări transdisciplinare coerente și sinergii între punerea în aplicare a prezentului regulament și a altor reglementări sectoriale. Raportul se comunică Parlamentului European și Consiliului.

(7)   În contextul investigațiilor de piață în legătură cu noi servicii și noi practici, grupul la nivel înalt poate oferi opinii de specialitate Comisiei cu privire la necesitatea de a modifica, de a adăuga sau de a elimina norme ale prezentului regulament, pentru a se asigura că piețele digitale din întreaga Uniune sunt contestabile și echitabile.

Articolul 46

Dispoziții de punere în aplicare

(1)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească modalități detaliate de aplicare a următoarelor:

(a)

forma, conținutul și alte detalii ale notificărilor și transmiterilor efectuate în temeiul articolului 3;

(b)

forma, conținutul și alte detalii ale măsurilor tehnice pe care controlorii de acces trebuie să le pună în aplicare pentru a asigura respectarea articolului 5, 6 sau 7;

(c)

modalitățile operaționale și tehnice în vederea punerii în aplicare a interoperabilității serviciilor de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, în temeiul articolului 7;

(d)

forma, conținutul și alte detalii ale cererii motivate formulate în temeiul articolului 8 alineatul (3);

(e)

forma, conținutul și alte detalii ale cererilor motivate formulate în temeiul articolelor 9 și 10;

(f)

forma, conținutul și alte detalii ale rapoartelor regulamentare furnizate în temeiul articolului 11;

(g)

metodologia și procedura pentru descrierea auditată a tehnicilor utilizate pentru crearea de profiluri ale consumatorilor, prevăzută la articolul 15 alineatul (1); atunci când elaborează un proiect de act de punere în aplicare în acest scop, Comisia consultă Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și poate consulta Comitetul european pentru protecția datelor, societatea civilă și alți experți relevanți;

(h)

forma, conținutul și alte detalii ale notificărilor și transmiterilor efectuate în temeiul articolelor 14 și 15;

(i)

modalitățile practice referitoare la procedurile legate de investigațiile de piață efectuate în temeiul articolelor 17, 18 și 19 și la procedurile desfășurate în temeiul articolelor 24, 25 și 29;

(j)

modalitățile practice referitoare la exercitarea dreptului de a fi ascultat prevăzut la articolul 34;

(k)

modalitățile practice referitoare la condițiile de divulgare prevăzute la articolul 34;

(l)

modalitățile practice referitoare la cooperarea și coordonarea Comisiei cu autoritățile naționale conform articolelor 37 și 38; și

(m)

modalitățile practice referitoare la calcularea și prelungirea termenelor.

(2)   Actele de punere în aplicare prevăzute la alineatul (1) literele (a)-(k) și litera (m) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 50 alineatul (2).

Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) litera (l) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 50 alineatul (3).

(3)   Înainte de adoptarea oricărui act de punere în aplicare în temeiul alineatului (1), Comisia publică un proiect al acestuia și invită toate părțile interesate să-și prezinte observațiile într-un termen care nu poate fi mai scurt de o lună.

Articolul 54

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 2 mai 2023.

Cu toate acestea, articolul 3 alineatele (6) și (7) și articolele 40, 46, 47, 48, 49 și 50 se aplică de la 1 noiembrie 2022, iar articolele 42 și 43 se aplică de la 25 iunie 2023.

Totuși, în cazul în care data de 25 iunie 2023 este anterioară datei aplicării menționate la al doilea paragraf de la prezentul articol, aplicarea articolelor 42 și 43 se amână până la data aplicării menționată la al doilea paragraf de la prezentul articol.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 14 septembrie 2022.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

M. BEK


(1)  JO C 286, 16.7.2021, p. 64.

(2)  JO C 440, 29.10.2021, p. 67.

(3)  Poziția Parlamentului European din 5 iulie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 18 iulie 2022.

(4)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (JO L 186, 11.7.2019, p. 57).

(6)  Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(7)  Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

(8)  Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(9)  Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(10)  Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(11)  Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).

(12)  Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, p. 29).

(13)  Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).

(14)  Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

(15)  Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).

(16)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(17)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(18)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(19)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(20)  Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(21)  Directiva (UE) 2020/1828 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE (JO L 409, 4.12.2020, p. 1).

(22)  JO C 147, 26.4.2021, p. 4.

(23)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

(24)  Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).


ANEXĂ

A.   „Aspecte generale”

1.

Prezenta anexă are obiectivul de a specifica metodologia de identificare și de calculare a „utilizatorilor finali activi” și a „utilizatorilor comerciali activi” pentru fiecare serviciu de platformă esențial enumerat la articolul 2 punctul 2. Aceasta oferă o referință care să-i permită unei întreprinderi să evalueze dacă serviciile sale de platformă esențiale ating pragurile cantitative prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (b) și dacă, prin urmare, s-ar presupune că îndeplinesc condiția prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (b). Prin urmare, această referință va fi, de asemenea, relevantă pentru orice evaluare mai amplă în temeiul articolului 3 alineatul (8). Întreprinderii îi revine responsabilitatea de a ajunge la cea mai bună aproximare posibilă, în conformitate cu principiile comune și cu metodologia specifică stabilite în prezenta anexă. Nicio dispoziție din prezenta anexă nu împiedică Comisia, în termenele stabilite în dispozițiile relevante ale prezentului regulament, să îi solicite întreprinderii care furnizează servicii de platformă esențiale să comunice toate informațiile necesare pentru identificarea și calcularea „utilizatorilor finali activi” și a „utilizatorilor comerciali activi”. Niciun element din prezenta anexă nu ar trebui să constituie un temei juridic pentru urmărirea utilizatorilor. De asemenea, metodologia cuprinsă în prezenta anexă nu aduce atingere niciuneia dintre obligațiile stabilite în prezentul regulament, mai ales la articolul 3 alineatele (3) și (8) și la articolul 13 alineatul (3). În special, respectarea obligatorie a articolului 13 alineatul (3) înseamnă, de asemenea, identificarea și calcularea „utilizatorilor finali activi” și a „utilizatorilor comerciali activi” pe baza fie a unei măsurători precise, fie a celei mai bune aproximări disponibile, în conformitate cu capacitățile efective de identificare și de calculare pe care întreprinderea care furnizează servicii de platformă esențiale le deține la momentul relevant. Măsurătorile respective sau cea mai bună aproximare disponibilă trebuie să fie în concordanță cu cele raportate în temeiul articolului 15 și să le includă.

2.

La articolul 2 punctele 20 și 21 sunt enunțate definițiile noțiunilor de „utilizator final” și „utilizator comercial”, care sunt comune tuturor serviciilor de platformă esențiale.

3.

Pentru a identifica și a calcula numărul de „utilizatori finali activi” și de „utilizatori comerciali activi”, în prezenta anexă se face referire la conceptul de „utilizatori unici”. Conceptul de „utilizatori unici” include „utilizatorii finali activi” și „utilizatorii comerciali activi” numărați o singură dată, pentru serviciul de platformă esențial relevant, pe parcursul unei perioade de timp specificate (și anume, pe lună în cazul „utilizatorilor finali activi” și pe an în cazul „utilizatorilor comerciali activi”), indiferent de numărul interacțiunilor lor cu serviciul de platformă esențial relevant în perioada respectivă. Acest lucru nu aduce atingere faptului că aceeași persoană fizică sau juridică poate constitui simultan un „utilizator final activ” sau un „utilizator comercial activ” pentru diferite servicii de platformă esențiale.

B.   „Utilizatori finali activi”

1.

Numărul de „utilizatori unici” în ceea ce privește „utilizatorii finali activi” este identificat în conformitate cu cel mai exact indicator raportat de întreprinderea care furnizează oricare dintre serviciile de platformă esențiale, și anume:

(a)

Colectarea de date cu privire la utilizarea serviciilor de platformă esențiale din medii ce necesită conectare sau autentificare este considerată ca prezentând, prima facie, cel mai mic risc de duplicare, de exemplu în ceea ce privește comportamentul utilizatorilor pe mai multe dispozitive sau platforme. Prin urmare, întreprinderea transmite date anonimizate agregate cu privire la numărul de utilizatori finali unici pentru fiecare serviciu de platformă esențial, pe baza mediilor ce necesită conectare sau autentificare, în cazul în care astfel de date există.

(b)

În cazul serviciilor de platformă esențiale care sunt accesate de utilizatorii finali și în afara mediilor ce necesită conectare sau autentificare, întreprinderea transmite, în plus, date anonimizate agregate privind numărul de utilizatori finali unici ai serviciului de platformă esențial respectiv pe baza unui indicator alternativ care înregistrează și utilizatorii finali din afara mediilor ce necesită conectare sau autentificare, cum ar fi adresele IP, identificatorii cookie sau alți identificatori, precum etichetele de identificare prin radiofrecvență, cu condiția ca adresele sau identificatorii respectivi să fie necesari în mod obiectiv pentru furnizarea serviciilor de platformă esențiale.

2.

Numărul de „utilizatori finali activi lunari” se bazează pe numărul mediu lunar de utilizatori finali activi pe parcursul celei mai mari părți a exercițiului financiar. Noțiunea de „cea mai mare parte a exercițiului financiar” este menită să permită unei întreprinderi care furnizează servicii de platformă esențiale să ignore cifrele excepționale într-un anumit an. Cifrele excepționale înseamnă în mod inerent cifre care se situează, în mod semnificativ, în afara cifrelor normale și previzibile. O situație în care, în mod neprevăzut, în cursul unei singure luni a exercițiului financiar, participarea utilizatorilor atinge un nivel de vârf sau înregistrează o puternică scădere reprezintă un exemplu a ceea ce ar putea constitui aceste cifre excepționale. Cifrele care sunt legate de evenimente anuale recurente, cum ar fi vânzările promoționale anuale, nu constituie cifre excepționale.

C.   „Utilizatori comerciali activi”

Numărul de „utilizatori unici” în ceea ce privește „utilizatorii comerciali activi” trebuie determinat, după caz, la nivel de cont, fiecare cont comercial distinct asociat cu utilizarea unui serviciu de platformă esențial furnizat de întreprindere constituind un utilizator comercial unic al serviciului de platformă esențial respectiv. În cazul în care noțiunea de „cont comercial” nu se aplică unui anumit serviciu de platformă esențial, întreprinderea relevantă care furnizează servicii de platformă esențiale determină numărul de utilizatori comerciali unici referindu-se la întreprinderea în cauză.

D.   „Transmiterea informațiilor”

1.

Întreprinderea care transmite Comisiei, în temeiul articolului 3 alineatul (3), informații privind numărul de utilizatori finali activi și de utilizatori comerciali activi pentru fiecare serviciu de platformă esențial poartă responsabilitatea de a se asigura că informațiile respective sunt complete și exacte. În această privință:

(a)

întreprinderii îi revine responsabilitatea de a transmite date pentru fiecare serviciu de platformă esențial, evitând subestimarea și supraestimarea numărului de utilizatori finali activi și de utilizatori comerciali activi (de exemplu, în cazul în care utilizatorii accesează serviciile de platformă esențiale pe diferite platforme sau dispozitive);

(b)

întreprinderii îi revine responsabilitatea de a furniza explicații precise și succinte cu privire la metodologia utilizată pentru a ajunge la informații, precum și în ceea ce privește orice risc de subestimare și supraestimare a numărului de utilizatori finali activi și de utilizatori comerciali activi pentru un anumit serviciu de platformă esențial și în ceea ce privește soluțiile adoptate pentru a aborda riscul respectiv;

(c)

întreprinderea furnizează date care se bazează pe un indicator alternativ atunci când Comisia are îndoieli cu privire la exactitatea datelor transmise de întreprinderea care furnizează serviciile de platformă esențiale.

2.

În scopul calculării numărului de „utilizatori finali activi” și de „utilizatori comerciali activi”:

(a)

întreprinderea care furnizează serviciul (serviciile) de platformă esențial(e) nu identifică serviciile de platformă esențiale care aparțin aceleiași categorii de servicii de platformă esențiale în temeiul articolului 2 punctul 2 ca fiind distincte în principal pe baza faptului că sunt furnizate utilizând nume de domenii diferite, fie domenii de prim nivel tip cod de țară (ccTLD), fie domenii de prim nivel generice (gTLD), sau orice atribute geografice;

(b)

întreprinderea care furnizează serviciul (serviciile) de platformă esențial(e) consideră drept servicii de platformă esențiale distincte acele servicii de platformă esențiale care sunt utilizate în scopuri diferite fie de către utilizatorii lor finali, fie de către utilizatorii lor comerciali, sau de către ambii, chiar dacă utilizatorii lor finali sau utilizatorii lor comerciali pot fi aceiași și chiar dacă aparțin aceleiași categorii de servicii de platformă esențiale în temeiul articolului 2 punctul 2;

(c)

întreprinderea care furnizează serviciul (serviciile) de platformă esențial(e) consideră drept servicii de platformă esențiale distincte acele servicii pe care întreprinderea relevantă le oferă într-un mod integrat, dar care:

(i)

nu aparțin aceleiași categorii de servicii de platformă esențiale în temeiul articolului 2 punctul 2; sau

(ii)

sunt utilizate în scopuri diferite fie de către utilizatorii lor finali, fie de către utilizatorii lor comerciali, sau de către ambii, chiar dacă utilizatorii lor finali și utilizatorii lor comerciali pot fi aceiași și chiar dacă aparțin aceleiași categorii de servicii de platformă esențiale în temeiul articolului 2 punctul 2.

E.   „Definiții specifice”

Tabelul de mai jos stabilește definiții specifice ale „utilizatorilor finali activi” și ale „utilizatorilor comerciali activi” pentru fiecare serviciu de platformă esențial.

Servicii de platformă esențiale

Utilizatori finali activi

Utilizatori comerciali activi

Servicii de intermediere online

Numărul de utilizatori finali unici care au interacționat cu serviciul de intermediere online cel puțin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin conectarea activă, efectuarea unei căutări, efectuarea unui clic sau a unei derulări a ecranului, sau au încheiat o tranzacție prin intermediul serviciului de intermediere online cel puțin o dată în cursul unei luni.

Numărul de utilizatori comerciali unici care au avut cel puțin un articol inclus în cadrul serviciului de intermediere online în cursul întregului an sau care au încheiat o tranzacție facilitată de serviciul de intermediere online în cursul anului.

Motoare de căutare online

Numărul de utilizatori finali unici care au interacționat cu motorul de căutare online cel puțin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin efectuarea unei căutări.

Numărul de utilizatori comerciali unici care dețin site-uri web comerciale (și anume, site-uri web utilizate în cadrul activității lor comerciale sau profesionale) care au fost indexate de motorul de căutare online sau fac parte dintr-o indexare realizată de acesta în cursul anului.

Servicii de rețele de socializare online

Numărul de utilizatori finali unici care au interacționat cu serviciul de rețele de socializare online cel puțin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin conectarea activă, deschiderea unei pagini, derularea ecranului, efectuarea unui clic, folosirea butonului „Like”/„Îmi place”, efectuarea unei căutări sau publicarea unei postări sau a unui comentariu.

Numărul de utilizatori comerciali unici care figurează pe lista entităților comerciale sau au un cont comercial în cadrul serviciului de rețele de socializare online și care au interacționat în orice mod cu serviciul respectiv cel puțin o dată în cursul anului, de exemplu prin conectarea activă, deschiderea unei pagini, derularea ecranului, efectuarea unui clic, folosirea butonului „Like/Îmi place”, efectuarea unei căutări, publicarea unei postări sau a unui comentariu sau utilizarea instrumentelor acestuia dedicat entităților comerciale.

Servicii de platformă de partajare a materialelor video

Numărul de utilizatori finali unici care au interacționat cu serviciul de platformă de partajare a materialelor video cel puțin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin vizionarea unui segment de conținut audiovizual, efectuarea unei căutări sau încărcarea pe platformă a unui element de conținut audiovizual, inclusiv, în special, materiale video generate de utilizatori.

Numărul de utilizatori comerciali unici care au furnizat cel puțin un element de conținut audiovizual încărcat sau vizionat în cadrul serviciului de platformă de partajare a materialelor video în cursul anului.

Servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere

Numărul de utilizatori finali unici care, cel puțin o dată în cursul unei luni, au inițiat sau au participat în orice mod la o comunicare prin intermediul serviciului de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere.

Numărul de utilizatori comerciali unici care, cel puțin o dată în cursul anului, au utilizat un cont comercial sau au inițiat sau participat în orice alt mod la o comunicare prin intermediul serviciului de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere pentru a comunica direct cu un utilizator final.

Sisteme de operare

Numărul de utilizatori finali unici care au utilizat un dispozitiv echipat cu sistemul de operare, acesta fiind activat, actualizat sau utilizat cel puțin o dată în cursul unei luni.

Numărul de dezvoltatori unici care, în cursul anului, au publicat, au actualizat sau au oferit cel puțin o aplicație software sau un program software care utilizează limbajul de programare sau orice instrument de dezvoltare de software al sistemului de operare sau care rulează în orice mod în cadrul acestuia.

Asistent virtual

Numărul de utilizatori finali unici care au interacționat cu asistentul virtual în orice mod cel puțin o dată în cursul unei luni, cum ar fi, de exemplu, prin activarea acestuia, adresarea unei întrebări, accesarea unui serviciu printr-o comandă sau controlarea unui dispozitiv casnic inteligent.

Numărul de dezvoltatori unici care au oferit, în cursul anului, cel puțin o aplicație software de asistent virtual sau o funcționalitate pentru a face accesibilă, prin intermediul asistentului virtual, o aplicație software existentă.

Browsere web

Numărul de utilizatori finali unici care au interacționat cu browserul web cel puțin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin introducerea unei interogări sau a unei adrese de internet în câmpul URL al browserului web.

Numărul de utilizatori comerciali unici ale căror site-uri web comerciale (și anume site-uri web utilizate în scopuri comerciale sau profesionale) au fost accesate prin intermediul browserului web cel puțin o dată în cursul anului sau care au oferit un plug-in, o extensie sau un supliment (add-on) utilizat în cadrul browserului web în cursul anului.

Servicii de cloud computing

Numărul de utilizatori finali unici care au interacționat, cel puțin o dată în cursul unei luni, cu orice servicii de cloud computing oferite de furnizorul relevant de servicii de cloud computing, în schimbul oricărui tip de remunerație, indiferent dacă această remunerație a fost efectuată în cursul aceleiași luni sau nu.

Numărul de utilizatori comerciali unici care au furnizat, în cursul anului, orice servicii de cloud computing găzduite în infrastructura de tip cloud a furnizorului relevant de servicii de cloud computing.

Servicii de publicitate online

Pentru vânzările de spațiu publicitar în cont propriu:

numărul de utilizatori finali unici care au intrat în contact cu un material publicitar cel puțin o dată în cursul unei luni.

Pentru serviciile de intermediere a publicității (inclusiv rețele de publicitate, schimburi publicitare și orice alte servicii de intermediere a publicității):

numărul de utilizatori finali unici care au intrat în contact cu un material publicitar care a declanșat serviciul de intermediere a publicității cel puțin o dată în cursul unei lunii.

Pentru vânzările de spațiu publicitar în cont propriu:

numărul de clienți de publicitate unici cărora li s-a afișat cel puțin un material publicitar în cursul anului.

Pentru serviciile de intermediere a publicității (inclusiv rețele de publicitate, schimburi publicitare și orice alte servicii de intermediere a publicității):

numărul de utilizatori comerciali unici (inclusiv clienți de publicitate, editori sau alți intermediari) care au interacționat prin intermediul serviciului de intermediere a publicității sau care au beneficiat de serviciile acestuia în cursul anului.



whereas









keyboard_arrow_down