Data Act 2023/2854 RO

(a)	punerea de date referitoare la un produs și de date referitoare la un serviciu conex la dispoziția utilizatorului produsului conectat sau serviciului conex;

(b)	punerea de date la dispoziția destinatarilor datelor de către deținătorii de date;

(c)	punerea de date la dispoziția organismelor din sectorul public, a Comisiei, a Băncii Centrale Europene și a organelor Uniunii de către deținătorii de date, în cazul în care există o nevoie excepțională pentru respectivele date, pentru îndeplinirea unei sarcini specifice de interes public;

(d)	facilitarea trecerii de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul;

(e)	introducerea unor garanții împotriva accesului ilegal al terților la date fără caracter personal; și

(f)	elaborarea de standarde de interoperabilitate pentru datele care urmează să fie accesate, transferate și utilizate.

(2) Prezentul regulament se referă la datele cu caracter personal și datele fără caracter personal, inclusiv la următoarele tipuri de date, în următoarele contexte:

(a)	capitolul II se aplică datelor, cu excepția conținutului, privind performanța, utilizarea și mediul produselor conectate și ale serviciilor conexe;

(b)	capitolul III se aplică tuturor datelor din sectorul privat care fac obiectul obligațiilor statutare privind partajarea de date;

(c)	capitolul IV se aplică tuturor datelor din sectorul privat care se accesează și se utilizează pe baza unor contracte între întreprinderi;

(d)	capitolul V se aplică tuturor datelor din sectorul privat, cu accent pe datele fără caracter personal;

(e)	capitolul VI se aplică tuturor datelor și serviciilor prelucrate de furnizorii de servicii de prelucrare a datelor;

(f)	capitolul VII se aplică tuturor datelor fără caracter personal deținute în Uniune de furnizori de servicii de prelucrare a datelor.

(3) Prezentul regulament se aplică:

(a)	fabricanților de produse conectate introduse pe piață în Uniune și furnizorilor de servicii conexe, indiferent de locul de stabilire al respectivilor fabricanți și furnizori;

(b)	utilizatorilor în Uniune de produse conectate sau de servicii conexe astfel cum se menționează la litera (a);

(c)	deținătorilor de date, indiferent de locul de stabilire al acestora, care pun date la dispoziția destinatarilor datelor din Uniune;

(d)	destinatarilor datelor din Uniune cărora le sunt puse la dispoziție date;

(e)

organismelor din sectorul public, Comisiei, Băncii Centrale Europene și organelor Uniunii care înaintează deținătorilor de date o cerere de punere la dispoziție de date în cazul în care există o nevoie excepțională de datele respective pentru îndeplinirea unei sarcini specifice de interes public și deținătorilor de date care furnizează datele respective ca răspuns la o astfel de cerere;

(f)	furnizorilor de servicii de prelucrare a datelor, indiferent de locul de stabilire al acestora, care oferă astfel de servicii clienților din Uniune;

(g)	participanților la spațiile de date și vânzătorilor de aplicații care utilizează contracte inteligente și persoanelor a căror activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord.

(4) Trimiterile la produse conectate sau servicii conexe din prezentul regulament se înțeleg ca incluzând și asistenții virtuali, în măsura în care aceștia interacționează cu un produs conectat sau un serviciu conex.

(5) Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului Uniunii și dreptului intern privind protecția datelor cu caracter personal, a vieții private și a confidențialității comunicațiilor și a integrității echipamentelor terminale, care se aplică datelor cu caracter personal prelucrate în legătură cu drepturile și obligațiile stabilite în acesta, în special Regulamentelor (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725 și Directivei 2002/58/CE, nici atribuțiilor și competențelor autorităților de supraveghere și nici drepturilor persoanelor vizate. În măsura în care utilizatorii sunt persoanele vizate, drepturile prevăzute în capitolul II din prezentul regulament completează dreptul de acces al persoanelor vizate și drepturile la portabilitatea datelor prevăzute la articolele 15 și 20 din Regulamentul (UE) 2016/679. În cazul unui conflict între prezentul regulament și dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal sau a vieții private ori legislația națională adoptată în conformitate cu dreptul respectiv al Uniunii, prevalează dreptul Uniunii sau dreptul intern relevant privind protecția datelor cu caracter personal sau a vieții private.

(6) Prezentul regulament nu se aplică în cazul înțelegerilor voluntare de schimb de date între entități private și publice, în special al înțelegerilor voluntare de partajare de date, și nici nu împiedică astfel de înțelegeri.

Prezentul regulament nu aduce atingere actelor juridice ale Uniunii sau actelor juridice naționale care prevăd partajarea, accesarea și utilizarea de date în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, sau în scopuri vamale sau fiscale, în special Regulamentelor (UE) 2021/784, (UE) 2022/2065 și (UE) 2023/1543 și Directivei (UE) 2023/1544 sau cooperării internaționale în domeniul respectiv. Prezentul regulament nu se aplică activităților de colectare de date sau partajare de date, acces la date sau utilizare de date desfășurate în temeiul Regulamentului (UE) 2015/847 și al Directivei (UE) 2015/849. Prezentul regulament nu se aplică domeniilor care nu intră în sfera de aplicare a dreptului Uniunii și, sub nicio formă, nu aduce atingere competențelor statelor membre în materie de siguranță publică, apărare sau securitate națională, indiferent de tipul de entitate însărcinată de statele membre să îndeplinească sarcini în legătură cu aceste competențe, sau competenței acestora de a proteja alte funcții esențiale ale statului, inclusiv asigurarea integrității teritoriale a statului și menținerea ordinii publice. Prezentul regulament nu aduce atingere competențelor pe care le au statele membre în ceea ce privește administrația vamală și fiscală sau sănătatea și siguranța cetățenilor.

(7) Prezentul regulament completează abordarea bazată pe autoreglementare din Regulamentul (UE) 2018/1807 prin adăugarea de obligații general aplicabile în ceea ce privește trecerea la alt furnizor de servicii de cloud.

(8) Prezentul regulament nu aduce atingere actelor juridice ale Uniunii și actelor juridice naționale care prevăd protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special Directivelor 2001/29/CE, 2004/48/CE și (UE) 2019/790.

(9) Prezentul regulament completează și nu aduce atingere dreptului Uniunii care vizează promovarea intereselor consumatorilor și asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, precum și protejarea sănătății, siguranței și intereselor economice ale acestora, în special Directivelor 93/13/CEE, 2005/29/CE și 2011/83/UE.

(10) Prezentul regulament nu împiedică încheierea de contracte legale voluntare de partajare de date, inclusiv contracte încheiate pe bază de reciprocitate, care respectă cerințele prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 4

Drepturile și obligațiile utilizatorilor și ale deținătorilor de date cu privire la accesul, utilizarea și punerea la dispoziție a datelor referitoare la produs și a datelor referitoare la un serviciu conex

(1) În cazul în care datele nu pot fi accesate direct de către utilizator din produsul conectat sau din serviciul conex, deținătorii de date pun la dispoziția utilizatorului date ușor accesibile, precum și metadatele relevante necesare pentru interpretarea și utilizarea datelor respective, fără întârzieri nejustificate, de aceeași calitate precum cea de care dispune deținătorul de date, cu ușurință, în condiții de siguranță, gratuit, într-un format cuprinzător, structurat, utilizat în mod comun și prelucrabil automat și, dacă este relevant și fezabil din punct de vedere tehnic, în mod continuu și în timp real. Această punere la dispoziție se realizează pe baza unei simple cereri introduse prin mijloace electronice, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic.

(2) Utilizatorii și deținătorii de date pot conveni prin contract să restricționeze sau să interzică accesul, utilizarea sau partajarea ulterioară a datelor, în cazul în care o astfel de prelucrare ar putea submina cerințele de securitate ale produsului conectat, astfel cum sunt prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern, având ca rezultat un efect negativ grav asupra sănătății, siguranței sau securității persoanelor fizice. Autoritățile sectoriale pot furniza utilizatorilor și deținătorilor de date expertiză tehnică în acest context. În cazul în care deținătorul de date refuză să partajeze date în temeiul prezentului articol, acesta notifică acest lucru autorității competente desemnate în temeiul articolului 37.

(3) Fără a aduce atingere dreptului utilizatorului de a introduce o cale de atac în orice etapă în fața unei instanțe sau a unui tribunal dintr-un stat membru, utilizatorul poate, în legătură cu orice litigiu cu deținătorul datelor referitor la restricțiile sau interdicțiile contractuale menționate la alineatul (2):

(a)	să depună, în conformitate cu articolul 37 alineatul (5) litera (b), o plângere la autoritatea competentă; sau

(b)	să convină cu deținătorul de date să sesizeze un organism de soluționare a litigiilor în conformitate cu articolul 10 alineatul (1).

(4) Deținătorii de date nu îngreunează în mod nejustificat exercitarea de către utilizator a alegerilor sau a drepturilor sale în temeiul prezentului articol, inclusiv prin oferirea de opțiuni utilizatorului într-un mod care nu este neutru sau prin subminarea sau slăbirea autonomiei, a procesului decizional sau a opțiunilor utilizatorului prin structura, proiectarea, funcția sau modul de operare a unei interfețe digitale cu utilizatorul sau a unei părți a acesteia.

(5) Cu scopul de a verifica dacă o persoană fizică sau juridică se califică drept utilizator în înțelesul alineatului (1), un deținător de date nu solicită respectivei persoane să furnizeze nicio informație în plus față de ceea ce este necesar. Deținătorii de date nu păstrează nicio informație, în special date de înregistrare, privind accesul utilizatorului la datele solicitate în plus față de ceea ce este necesar pentru executarea corectă a cererii de acces a utilizatorului și pentru securitatea și întreținerea infrastructurii de date.

(6) Secretele comerciale sunt protejate și se divulgă numai dacă deținătorul de date și utilizatorul iau toate măsurile necesare înainte de divulgare pentru păstrarea confidențialității acestora, în special în ceea ce privește terții. Deținătorul de date, sau, în cazul în care nu sunt aceeași persoană, deținătorul secretului comercial, identifică datele care sunt protejate ca secrete comerciale, inclusiv în metadatele relevante, și convine cu utilizatorul asupra măsurilor tehnice și organizatorice proporționale necesare pentru a păstra confidențialitatea datelor partajate, în special în ceea ce privește terții, cum ar fi modelele de clauze contractuale, acordurile de confidențialitate, protocoalele stricte de acces, standardele tehnice și aplicarea codurilor de conduită.

(7) În cazul în care nu există un acord cu privire la măsurile necesare menționate la alineatul (6) sau în cazul în care utilizatorul nu pune în aplicare măsurile convenite în temeiul alineatului (6) sau subminează confidențialitatea secretelor comerciale, deținătorul de date poate pune capăt partajării datelor identificate ca fiind secrete comerciale sau, după caz, o poate suspenda. Decizia deținătorului de date se motivează în mod corespunzător și se transmite în scris utilizatorului, fără întârzieri nejustificate. În astfel de cazuri, deținătorul de date notifică autorității competente desemnate în temeiul articolului 37 faptul că a pus capăt sau a suspendat partajarea datelor și identifică măsurile care nu au fost convenite sau puse în aplicare și, după caz, secretele comerciale cărora le-a fost subminată confidențialitatea.

(8) În circumstanțe excepționale, atunci când deținătorul de date care este deținător al secretului comercial poate demonstra că este foarte probabil să sufere prejudicii economice grave în urma divulgării secretelor comerciale, în pofida măsurilor tehnice și organizatorice luate de utilizator în temeiul alineatului (6) de la prezentul articol, respectivul deținător de date poate refuza, de la caz la caz, o cerere de acces la datele specifice în cauză. Respectiva demonstrație este justificată în mod corespunzător pe baza unor elemente obiective, în special caracterul executoriu al protecției secretelor comerciale în țările terțe, natura și nivelul de confidențialitate a datelor solicitate și unicitatea și noutatea produsului conectat, și se furnizează în scris utilizatorului, fără întârzieri nejustificate. În cazul în care refuză să partajeze date în temeiul prezentului alineat, deținătorul de date notifică acest lucru autorității competente desemnate în temeiul articolului 37.

(9) Fără a aduce atingere dreptului unui utilizator de a introduce o cale de atac în orice etapă în fața unei instanțe sau a unui tribunal al unui stat membru, un utilizator care dorește să conteste decizia unui deținător de date de a refuza partajarea datelor, de a-i pune capăt sau de a o suspenda în temeiul alineatele (7) și (8) poate:

(a)	să depună, în conformitate cu articolul 37 alineatul (5) litera (b), o plângere la autoritatea competentă, care decide, fără întârzieri nejustificate, dacă și în ce condiții urmează să înceapă sau să se reia partajarea de date; sau

(b)	să convină cu deținătorul de date în vederea sesizării unui organism de soluționare a litigiilor în conformitate cu articolul 10 alineatul (1).

(10) Utilizatorul nu poate să utilizeze datele obținute în urma unei cereri menționate la alineatul (1) pentru dezvoltarea unui produs conectat care concurează direct cu produsul conectat de la care provin datele și nici nu poate partaja datele cu un terț în acest scop și nici nu utilizează aceste date pentru a obține informații despre situația economică, activele și metodele de producție ale fabricantului, sau după caz, ale deținătorului de date.

(11) Utilizatorul nu poate să utilizeze, în vederea obținerii accesului la date, mijloace coercitive sau să abuzeze de lacunele din infrastructura tehnică a deținătorului de date care este destinată să protejeze datele.

(12) În cazul în care utilizatorul nu este persoana vizată ale cărei date personale sunt cerute, eventualele date cu caracter personal generate prin utilizarea unui produs conectat sau a unui serviciu conex se pun la dispoziția utilizatorului de către deținătorul datelor numai dacă există un temei juridic valabil pentru prelucrare în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 și, când este relevant, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 9 din regulamentul respectiv și la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE.

(13) Un deținător de date poate să utilizeze orice date ușor accesibile care nu sunt date fără caracter personal numai pe baza unui contract cu utilizatorul. Un deținător de date nu poate să utilizeze astfel de date pentru a obține informații în legătură cu situația economică, activele sau metodele de producție ale utilizatorului ori cu utilizarea de către utilizator în orice alt mod care ar putea submina poziția comercială a utilizatorului respectiv pe piețele pe care acesta își desfășoară activitatea.

(14) Deținătorii de date nu pun la dispoziția terților date fără caracter personal în scopuri comerciale sau necomerciale, altele decât îndeplinirea contractului lor cu utilizatorul. Dacă este cazul, deținătorii de date obligă terții să nu partajeze ulterior datele primite de la aceștia prin contract.

Articolul 7

Domeniul de aplicare al obligațiilor de partajare de date între întreprinderi și consumatori și între întreprinderi

(1) Obligațiile prevăzute în prezentul capitol nu se aplică datelor generate prin utilizarea produselor conectate fabricate sau proiectate sau a serviciilor conexe furnizate de o microîntreprindere sau o întreprindere mică, cu condiția ca întreprinderea respectivă să nu aibă o întreprindere parteneră sau o întreprindere afiliată, în înțelesul articolului 3 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE, care nu se califică drept microîntreprindere sau întreprindere mică și atunci când microîntreprinderea și întreprinderea mică nu sunt subcontractate pentru a fabrica sau a proiecta un produs conectat sau pentru a furniza un serviciu conex.

Același lucru este valabil și pentru datele generate prin utilizarea de produse conectate fabricate sau de servicii conexe furnizate de o întreprindere care s-a calificat drept o întreprindere mijlocie în temeiul articolului 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE pentru mai puțin de un an și pentru produsele conectate, pentru o perioadă de un an de la data la care au fost introduse pe piață de către o întreprindere mijlocie.

(2) Nicio clauză contractuală care, în detrimentul utilizatorului, exclude aplicarea drepturilor utilizatorului în temeiul prezentului capitol, derogă de la acestea sau modifică efectul acestora nu este obligatorie pentru utilizator.

CAPITOLUL III

OBLIGAȚIILE DEȚINĂTORILOR DE DATE CARE AU OBLIGAȚIA DE A PUNE DATE LA DISPOZIȚIE ÎN TEMEIUL DREPTULUI UNIUNII

Articolul 8

Condițiile în care deținătorii de date pun date la dispoziția destinatarilor datelor

(1) În cazul în care, în relațiile dintre întreprinderi, un deținător de date este obligat să pună date la dispoziția unui destinatar al datelor în temeiul articolului 5 sau în temeiul altor acte din dreptul aplicabil al Uniunii sau din legislația națională adoptate în conformitate cu dreptul Uniunii, respectivul deținător de date convine cu un destinatar al datelor modalitățile de punere la dispoziție a datelor și face acest lucru în conformitate cu clauze și condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii și într-un mod transparent, în conformitate cu prezentul capitol și cu capitolul IV.

(2) O clauză contractuală care se referă la accesul la date și la utilizarea acestora sau la răspunderea și măsurile reparatorii pentru încălcarea sau încetarea obligațiilor legate de date nu este obligatorie dacă este o clauză contractuală abuzivă în înțelesul articolului 13 sau dacă exclude aplicarea drepturilor utilizatorului prevăzute în capitolul II, derogă de la respectivele drepturi sau modifică efectul acestora, în detrimentul utilizatorului.

(3) Un deținător de date nu discriminează, în ceea ce privește modalitățile de punere la dispoziție a datelor, între categorii comparabile de destinatari ai datelor, inclusiv întreprinderi partenere sau întreprinderi afiliate deținătorului de date, când pune la dispoziție date. În cazul în care un destinatar al datelor consideră discriminatorii condițiile în care i-au fost puse la dispoziție datele, deținătorul de date furnizează fără întârziere destinatarului datelor, la cererea motivată a acestuia, informații care arată că nu a existat nicio discriminare.

(4) Un deținător de date nu poate să pună date la dispoziția unui destinatar al datelor, inclusiv în mod exclusiv, cu excepția cazului în care există o cerere introdusă în acest sens de utilizator în temeiul capitolului II.

(5) Deținătorii de date și destinatarii datelor nu au obligația de a furniza informații în plus față de cele necesare pentru verificarea respectării clauzelor contractuale convenite pentru punerea la dispoziție a datelor sau a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament sau al altor acte din dreptul aplicabil al Uniunii sau din legislația națională adoptate în conformitate cu dreptul Uniunii.

(6) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în dreptul Uniunii, inclusiv la articolul 4 alineatul (6) și la articolul 5 alineatul (9) din prezentul regulament, sau în legislația națională adoptată în conformitate cu dreptul Uniunii, obligația de a pune date la dispoziția unui destinatar al datelor nu include obligația de divulgare a unor secrete comerciale.

Articolul 9

Compensație pentru punerea de date la dispoziție

(1) Orice compensație convenită între un deținător de date și un destinatar al datelor pentru punerea de date la dispoziție în relațiile dintre întreprinderi trebuie să fie nediscriminatorie și rezonabilă și poate include o marjă.

(2) Atunci când convin asupra oricărei compensații, deținătorul de date și destinatarul datelor iau în considerare în special:

(a)	costurile suportate pentru punerea la dispoziție a datelor, inclusiv, în special, costurile necesare pentru formatarea datelor, diseminarea prin mijloace electronice și stocarea acestora;

(b)	investițiile în colectarea și producerea de date, după caz, luând în considerare dacă alte părți au contribuit la obținerea, generarea sau colectarea datelor în cauză.

(3) Compensația menționată la alineatul (1) poate varia, de asemenea, în funcție de volumul, formatul sau natura datelor.

(4) În cazul în care destinatarul datelor este o IMM sau o organizație de cercetare fără scop lucrativ și în cazul în care un astfel de destinatar de date nu are întreprinderi partenere sau întreprinderi afiliate care nu se califică drept IMM-uri, nicio compensație convenită nu depășește costurile menționate la alineatul (2) litera (a).

(5) Comisia adoptă orientări privind calcularea compensației rezonabile, ținând seama de avizul Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor (EDIB) menționat la articolul 42.

(6) Prezentul articol nu împiedică alte acte legislative ale Uniunii sau ale legislației naționale adoptate în conformitate cu dreptul Uniunii să excludă compensațiile pentru punerea la dispoziție a datelor sau prevederea unei compensații mai mici.

(7) Deținătorul de date trebuie să furnizeze destinatarului datelor informații suficient de detaliate cu privire la baza de calculare a compensației, astfel încât destinatarul datelor să poată evalua dacă sunt îndeplinite cerințele de la alineatele (1)-(4).

Articolul 11

Măsuri tehnice de protecție privind utilizarea sau divulgarea neautorizată de date

(1) Un deținător de date poate să aplice măsuri tehnice de protecție corespunzătoare, inclusiv contracte inteligente și criptare, pentru a preveni accesul neautorizat la date, inclusiv metadate, și pentru a asigura respectarea articolelor 4, 5, 6, 8 și 9, precum și a clauzelor contractuale convenite pentru punerea la dispoziție a datelor. Aceste măsuri tehnice de protecție nu discriminează diferiții destinatari ai datelor și nici nu obstrucționează dreptul unui utilizator de a obține o copie a datelor ori de a extrage, utiliza sau accesa datele sau de a furniza date unor terți în temeiul articolului 5 sau orice drept al unui terț prevăzut în dreptul Uniunii sau în legislația națională adoptată în conformitate cu dreptul Uniunii. Utilizatorii, terții și destinatarii datelor nu modifică sau elimină astfel de măsuri tehnice de protecție, cu excepția cazului în care deținătorul de date își dă acordul în acest sens.

(2) În circumstanțele menționate la alineatul (3), terțul sau destinatarul datelor dă curs, fără întârzieri nejustificate, cererilor deținătorului de date și, după caz, atunci când aceștia nu sunt aceeași persoană, deținătorului secretului comercial, sau ale utilizatorului:

(a)	de a șterge datele puse la dispoziție de către deținătorul datelor și toate copiile acestora;

(b)

de a înceta producerea, oferirea, sau introducerea pe piață sau utilizarea bunurilor, a datelor derivate sau a serviciilor produse pe baza cunoștințelor obținute prin intermediul unor astfel de date ori importul, exportul sau depozitarea de bunuri care încalcă drepturile prevăzute în scopurile respective și de a distruge eventualele bunuri care încalcă drepturile respective, în cazul în care există un risc grav ca utilizarea ilegală a acestor date să cauzeze un prejudiciu semnificativ deținătorului de date, deținătorului secretului comercial sau utilizatorului sau în cazul în care o astfel de măsură nu ar fi disproporționată în raport cu interesele deținătorului de date, ale deținătorului secretului comercial sau ale utilizatorului;

(c)	de a informa utilizatorul cu privire la utilizarea sau divulgarea neautorizată a datelor și la măsurile luate pentru a pune capăt utilizării sau divulgării neautorizate a datelor;

(d)	de a compensa partea care suferă de pe urma utilizării abuzive sau a divulgării unor astfel de date accesate sau utilizate în mod ilegal.

(3) Alineatul (2) se aplică în cazul în care un terț sau un destinatar al datelor:

(a)	în scopul obținerii de date a furnizat informații false unui deținător de date, a utilizat mijloace înșelătoare sau coercitive sau a abuzat de lacunele din infrastructura tehnică a deținătorului de date destinată să protejeze datele;

(b)	a utilizat datele puse la dispoziție în scopuri neautorizate, inclusiv pentru dezvoltarea unui produs conectat concurent în sensul articolului 6 alineatul (2) litera (e);

(c)	a divulgat în mod ilegal date unei alte părți;

(d)	nu a menținut măsurile tehnice și organizatorice convenite în temeiul articolului 5 alineatul (9); sau

(e)	a modificat sau eliminat măsurile tehnice de protecție aplicate de deținătorul de date în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol fără acordul deținătorului de date.

(4) Alineatul (2) se aplică și în cazul în care un utilizator modifică sau elimină măsurile tehnice de protecție aplicate de deținătorul de date sau nu menține măsurile tehnice și organizatorice luate de utilizator de comun acord cu deținătorul de date sau, dacă nu este aceeași persoană, cu deținătorul secretelor comerciale, pentru a păstra secretele comerciale, precum și în ceea ce privește orice altă parte care primește datele de la utilizator prin încălcarea prezentului regulament.

(5) În cazul în care destinatarul datelor încalcă articolul 6 alineatul (2) litera (a) sau (b), utilizatorii au aceleași drepturi ca deținătorii de date în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol.

Articolul 13

Clauze contractuale abuzive impuse unilateral unei alte întreprinderi

(1) O clauză contractuală referitoare la accesul la date și utilizarea acestora sau la răspunderea și măsurile reparatorii pentru încălcarea sau încetarea obligațiilor legate de date, care a fost impusă unilateral de o întreprindere unei alte întreprinderi, nu poate fi obligatorie pentru aceasta din urmă dacă este abuzivă.

(2) O clauză contractuală care reflectă dispoziții imperative ale dreptului Uniunii sau dispoziții ale dreptului Uniunii care s-ar aplica în cazul în care clauzele contractuale nu ar reglementa chestiunea nu este considerată abuzivă.

(3) O clauză contractuală este abuzivă dacă prezintă caracteristici ca urmare a cărora utilizarea sa deviază în mod flagrant de la bunele practici comerciale în ceea ce privește accesarea și utilizarea de date, contrar bunei-credințe și corectitudinii.

(4) În special, o clauză contractuală este abuzivă în sensul alineatului (3) dacă are ca obiect sau ca efect:

(a)	excluderea sau limitarea răspunderii părții care a impus-o unilateral pentru acte intenționate sau neglijență gravă;

(b)	excluderea măsurilor reparatorii de care dispune partea căreia i-a fost impusă unilateral în cazul neexecutării obligațiilor contractuale sau excluderea răspunderii părții care a impus-o unilateral în cazul unei încălcări a respectivelor obligații;

(c)	acordarea către partea care a impus-o unilateral a dreptului exclusiv de a stabili dacă datele furnizate sunt conforme cu contractul sau de a interpreta orice clauză contractuală.

(5) O clauză contractuală este prezumată a fi abuzivă în sensul alineatului (3) dacă are ca obiect sau ca efect:

(a)	limitarea în mod necorespunzător a măsurilor reparatorii în cazul neexecutării obligațiilor contractuale sau limitarea răspunderii în cazul încălcării acestor obligații, sau extinderea răspunderii întreprinderii căreia i-a fost impusă clauza în mod unilateral;

(b)

crearea pentru partea care a impus clauza unilateral a posibilității de accesare și utilizare a datelor celeilalte părți contractante într-un mod care prejudiciază în mod semnificativ interesele legitime ale celeilalte părți contractante, în special în cazul în care datele respective conțin date sensibile din punct de vedere comercial sau sunt protejate de secrete comerciale ori drepturi de proprietate intelectuală;

(c)

împiedicarea părții căreia i-a fost impusă unilateral să utilizeze datele furnizate sau generate de partea respectivă pe durata contractului sau limitarea utilizării unor astfel de date într-o asemenea măsură încât partea respectivă nu are dreptul să utilizeze, să înregistreze, să acceseze sau să controleze astfel de date sau să exploateze valoarea unor astfel de date în mod adecvat;

(d)	împiedicarea părții căreia i-a fost impusă unilateral clauza să rezilieze acordul într-un termen rezonabil;

(e)	împiedicarea părții căreia i-a fost impusă unilateral clauza să obțină o copie a datelor furnizate sau generate de partea respectivă pe durata contractului sau într-un termen rezonabil de la încetarea acestuia;

(f)

crearea pentru partea care a impus-o unilateral a posibilității de a rezilia contractul cu un preaviz nejustificat de scurt, luându-se în considerare orice posibilitate rezonabilă a celeilalte părți contractante de a trece la un serviciu alternativ și comparabil, precum și prejudiciul financiar cauzat de o astfel de reziliere, cu excepția cazului în care există motive serioase în acest sens;

(g)

acordarea pentru partea care a impus unilateral clauza a posibilității de a modifica substanțial prețul specificat în contract sau orice altă condiție de fond legată de natura, formatul, calitatea sau cantitatea datelor care urmează să fie partajate, când niciun motiv întemeiat și niciun drept al celeilalte părți de a rezilia contractul în cazul unei astfel de modificări nu este specificat în contract.

Litera (g) de la primul paragraf nu afectează condițiile prin care partea care a impus unilateral clauza își rezervă dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract pe durată nedeterminată, cu condiția ca în contract să se specifice un motiv întemeiat pentru o astfel de modificare unilaterală, ca partea care a impus unilateral clauza să fie obligată să dea celeilalte părți contractante un preaviz rezonabil cu privire la orice astfel de modificare intenționată și ca cealaltă parte contractantă să aibă libertatea de a rezilia contractul fără costuri în cazul unei modificări.

(6) Se consideră că o clauză contractuală este impusă unilateral în înțelesul prezentului articol dacă a fost oferită de o parte contractantă, fără ca cealaltă parte contractantă să fi fost în măsură să îi influențeze conținutul, în ciuda încercării de a o negocia. Sarcina de a dovedi că o clauză nu a fost impusă unilateral îi revine părții contractante care a oferit clauza contractuală respectivă. Partea contractantă care a inclus clauza contractuală contestată nu poate invoca caracterul abuziv al clauzei contractuale respective.

(7) În cazul în care clauza contractuală abuzivă poate fi disociată de celelalte clauze ale contractului, acestea din urmă sunt obligatorii.

(8) Prezentul articol nu se aplică clauzelor contractuale care definesc obiectul principal al contractului sau caracterului adecvat al prețului, în raport cu datele furnizate în schimb.

(9) Părțile la un contract care intră în domeniul de aplicare al alineatului (1) nu exclud aplicarea prezentului articol, nu derogă de la acesta și nu îi modifică efectele.

CAPITOLUL V

PUNEREA DE DATE LA DISPOZIȚIA ORGANISMELOR DIN SECTORUL PUBLIC, A COMISIEI, A BĂNCII CENTRALE EUROPENE ȘI A ORGANELOR UNIUNII PE BAZA UNEI NEVOI EXCEPȚIONALE

Articolul 15

Nevoia excepțională de utilizare a datelor

(1) O nevoie excepțională de utilizare a anumitor date în sensul prezentului capitol este limitată ca timp și domeniu de aplicare și se consideră că există numai în oricare dintre următoarele circumstanțe:

(a)

în cazul în care datele solicitate sunt necesare pentru a răspunde unei situații de urgență, iar organismul din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană sau organul Uniunii nu este în măsură să obțină astfel de date prin mijloace alternative în timp util și în mod eficace, în condiții echivalente;

(b)

în circumstanțe care nu intră sub incidența literei (a) și numai în ceea ce privește datele fără caracter personal, în cazul în care:

(i)

un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană sau un organ al Uniunii acționează în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern și a identificat date specifice, a căror lipsă îl împiedică să îndeplinească o sarcină specifică de interes public, care a fost prevăzută în mod explicit de lege, cum ar fi producerea de statistici oficiale sau atenuarea unei situații de urgență sau redresarea în urma unei astfel de situații de urgență; și

(ii)

organismul din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană sau organul Uniunii a epuizat toate celelalte mijloace de care dispune pentru a obține astfel de date, inclusiv achiziționarea de date de pe piață prin oferirea tarifelor de piață sau bazându-se pe obligațiile existente de a pune date la dispoziție sau prin adoptarea de noi măsuri legislative care ar putea asigura disponibilitatea în timp util a datelor.

(2) Alineatul (1) litera (b) nu se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.

(3) Obligația de a demonstra că organismul din sectorul public nu a fost în măsură să obțină date fără caracter personal prin achiziționarea acestora de pe piață nu se aplică în cazul în care sarcina specifică de interes public este producerea de statistici oficiale și în cazul în care achiziționarea de astfel de date nu este permisă de dreptul intern.

Articolul 25

Clauze contractuale referitoare la trecerea la alt furnizor

(1) Drepturile clientului și obligațiile furnizorului de servicii de prelucrare a datelor în ceea ce privește trecerea la alt furnizor de astfel de servicii sau, dacă este cazul, la o infrastructură TIC locală se stabilesc în mod clar într-un contract scris. Furnizorul de servicii de prelucrare a datelor pune contractul la dispoziția clientului înainte de semnarea contractului, într-un mod care permite clientului să stocheze contractul și să îl reproducă.

(2) Fără a aduce atingere Directivei (UE) 2019/770, contractul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol include cel puțin următoarele:

(a)

clauze care îi permit clientului, la cerere, să treacă la un serviciu de prelucrare a datelor oferit de un furnizor diferit de servicii de prelucrare a datelor sau să porteze toate datele exportabile și activele digitale către o infrastructură TIC locală, fără întârzieri nejustificate, și, în orice caz, nu mai târziu de o perioadă de tranziție maximă obligatorie de 30 de zile calendaristice, care începe să curgă după încheierea perioadei maxime de preaviz menționate la litera (d), în cursul căreia contractul de servicii rămâne aplicabil iar furnizorul de servicii de prelucrare a datelor:

(i)	oferă asistență adecvată clientului și terților autorizați de client în cursul procesului de trecere la alt furnizor;

(ii)	acționează cu grija cuvenită pentru a menține continuitatea activității și continuă să asigure funcțiile sau serviciile prevăzute în contract;

(iii)

furnizează informații clare despre riscurile cunoscute legate de continuitatea asigurării funcțiilor sau serviciilor de partea furnizorului de servicii de prelucrare a datelor de origine;

(iv)

se asigură că se menține un nivel ridicat de securitate pe tot parcursul procesului de trecere la alt furnizor, în special securitatea datelor în timpul transferului acestora și securitatea continuă a datelor în perioada de extragere specificată la litera (g), în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii sau cu dreptul intern aplicabil;

(b)	obligația furnizorului de servicii de prelucrare a datelor de a sprijini strategia de ieșire a clientului relevantă pentru serviciile contractate, inclusiv prin furnizarea tuturor informațiilor pertinente;

(c)

o clauză care precizează că, în oricare dintre următoarele situații, contractul este considerat reziliat, iar clientul este informat cu privire la această reziliere:

(i)	după caz, la finalizarea cu succes a procesului de trecere la alt furnizor;

(ii)	la sfârșitul perioadei maxime de preaviz menționate la litera (d), în cazul în care clientul nu dorește să transfere, ci să șteargă datele sale exportabile și activele sale digitale din momentul încetării furnizării serviciilor;

(d)	o perioadă maximă de preaviz pentru demararea procesului de trecere la alt furnizor, care nu trebuie să depășească două luni;

(e)	o listă exhaustivă a tuturor categoriilor de date și active digitale care pot fi portate în cursul procesului de trecere la alt furnizor, inclusiv, ca cerință minimă, toate datele exportabile;

(f)

o listă exhaustivă a categoriilor de date specifice funcționării interne a serviciului de prelucrare a datelor prestat de furnizor care urmează să fie exceptate de la includerea în categoria datelor exportabile în temeiul literei (e) de la prezentul alineat atunci când există un risc de încălcare a secretelor comerciale ale furnizorului, cu condiția ca astfel de exceptări să nu împiedice sau să nu întârzie procesul de trecere la alt furnizor prevăzut la articolul 23;

(g)	o perioadă minimă de extragere a datelor de cel puțin 30 de zile calendaristice, care începe să curgă după încheierea perioadei de tranziție convenite între client și furnizorul de servicii de prelucrare a datelor, în conformitate cu litera (a) de la prezentul alineat și cu alineatul (4);

(h)

o clauză care să garanteze ștergerea completă a tuturor datelor exportabile și a activelor digitale generate direct de client sau care au legătură directă cu clientul, după expirarea perioadei de extragere menționate la litera (g) sau după expirarea unei alte perioade convenite și care survine la o dată ulterioară datei de expirare a perioadei de extragere menționate la litera (g), cu condiția ca procesul de trecere la alt furnizor să fi fost finalizat cu succes;

(i)	taxele de trecere la alt furnizor care pot fi impuse de furnizorii de servicii de prelucrare a datelor în conformitate cu articolul 29.

(3) Contractul menționat la alineatul (1) include clauze care prevăd că clientul dispune de posibilitatea de a notifica furnizorului de servicii de prelucrare a datelor decizia sa de a efectua una sau mai multe dintre următoarele acțiuni după încheierea perioadei maxime de preaviz menționate la alineatul (2) litera (d):

(a)	trecerea la un furnizor diferit de servicii de prelucrare a datelor, caz în care clientul furnizează informațiile necesare cu privire la furnizorul respectiv;

(b)	trecerea la o infrastructură TIC locală;

(c)	ștergerea datelor exportabile și a activelor digitale ce îi aparțin.

(4) În cazul în care perioada de tranziție maximă obligatorie, astfel cum este prevăzută la alineatul (2) litera (a), nu poate fi asigurată din motive tehnice, furnizorul de servicii de prelucrare a datelor informează clientul în termen de 14 zile lucrătoare de la depunerea cererii de trecere la alt furnizor, justifică în mod corespunzător incapacitatea tehnică și indică o perioadă de tranziție alternativă, care nu poate depăși șapte luni. În conformitate cu alineatul (1), se asigură continuitatea serviciului pe toată perioada de tranziție alternativă.

(5) Fără a se aduce atingere alineatului (4), contractul menționat la alineatul (1) include clauze care conferă clientului dreptul de a prelungi perioada de tranziție, o singură dată, cu o perioadă pe care clientul o consideră mai adaptată propriilor sale scopuri.

Articolul 31

Regimul specific aferent anumitor servicii de prelucrare a datelor

(1) Obligațiile prevăzute la articolul 23 litera (d), la articolul 29 și la articolul 30 alineatele (1) și (3) nu se aplică serviciilor de prelucrare a datelor în cazul cărora majoritatea caracteristicilor principale au fost personalizate pentru a răspunde nevoilor specifice ale unui client individual sau în cazul cărora toate componentele au fost dezvoltate în beneficiul unui client individual, și nici în cazul în care respectivele servicii de prelucrare a datelor nu sunt oferite la scară comercială largă prin intermediul catalogului de servicii al furnizorului de servicii de prelucrare a datelor.

(2) Obligațiile prevăzute în prezentul capitol nu se aplică serviciilor de prelucrare a datelor puse la dispoziție într-o versiune care nu este destinată producției, în scop de testare și evaluare și numai pentru o perioadă limitată de timp.

(3) Înainte de încheierea unui contract privind furnizarea serviciilor de prelucrare a datelor menționate la prezentul articol, furnizorul de servicii de prelucrare a datelor informează clientul potențial cu privire la obligațiile prevăzute în prezentul capitol care nu se aplică.

CAPITOLUL VII

ACCESUL ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE LA DATELE FĂRĂ CARACTER PERSONAL ȘI TRANSFERUL acestora LA NIVEL INTERNAȚIONAL

Articolul 32

Accesul administrațiilor publice și transferul la nivel internațional

(1) Fără a aduce atingere alineatului (2) sau (3), furnizorii de servicii de prelucrare a datelor iau toate măsurile tehnice, organizatorice și juridice adecvate, inclusiv de ordin contractual, pentru a împiedica transferul internațional de date fără caracter personal deținute în Uniune și accesul la astfel de date al administrațiilor publice ale țărilor terțe, în cazul în care un astfel de transfer sau acces ar crea un conflict cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru relevant.

(2) Deciziile sau hotărârile unei instanțe judecătorești sau ale unui tribunal dintr-o țară terță și deciziile unei autorități administrative dintr-o țară terță prin care se solicită unui furnizor de servicii de prelucrare a datelor să transfere date fără caracter personal deținute în Uniune ce intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament sau să acorde acces la astfel de date sunt recunoscute sau pot fi executate sub orice formă doar dacă se bazează pe un acord internațional, cum ar fi un tratat de asistență judiciară reciprocă, în vigoare între țara terță solicitantă și Uniune sau pe orice alt asemenea acord între țara terță solicitantă și un stat membru.

(3) În absența unui acord internațional de tipul celor menționate la alineatul (2), în cazul în care un furnizor de servicii de prelucrare a datelor este destinatarul unei decizii sau al unei hotărâri a unei instanțe judecătorești sau a unui tribunal dintr-o țară terță ori al unei decizii a unei autorități administrative dintr-o țară terță care prevede transferul de date fără caracter personal deținute în Uniune și care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament sau acordarea accesului la astfel de date iar, prin respectarea unei astfel de decizii, destinatarul riscă să intre în conflict cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru relevant, transferul către autoritatea din țara terță respectivă sau accesul acesteia la astfel de date poate avea loc numai atunci când:

(a)

sistemul țării terțe în cauză prevede obligativitatea expunerii motivelor și a proporționalității unei astfel de decizii sau hotărâri judecătorești și prevede că o astfel de decizie sau hotărâre trebuie să aibă un caracter specific, de exemplu prin demonstrarea unei legături suficiente cu anumite persoane suspectate sau cu anumite încălcări;

(b)	obiecția motivată a destinatarului este supusă controlului unei instanțe judecătorești competente sau al unui tribunal competent din țara terță; și

(c)

instanța judecătorească competentă sau tribunalul competent din țara terță care pronunță decizia sau hotărârea sau care revizuiește decizia unei autorități administrative este împuternicită, în temeiul dreptului țării terțe respective, să țină seama în mod corespunzător de interesele juridice relevante ale furnizorului de date protejate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern al statului membru relevant.

Destinatarul deciziei sau hotărârii poate solicita avizul organismului național relevant sau al autorității competente în materie de cooperare judiciară internațională, pentru a stabili dacă condițiile prevăzute la primul paragraf sunt îndeplinite, în special atunci când consideră că decizia poate viza secrete comerciale și alte date sensibile din punct de vedere comercial, precum și conținuturi protejate de drepturi de proprietate intelectuală, ori atunci când transferul datelor poate avea drept rezultat reidentificarea acestora. Organismul național relevant sau autoritatea națională relevantă poate consulta Comisia. În cazul în care destinatarul consideră că decizia sau hotărârea poate afecta interesele Uniunii sau ale statelor membre ale acesteia în materie de securitate sau apărare națională, acesta solicită avizul organismului național relevant sau al autorității naționale relevante pentru a stabili dacă datele solicitate vizează interesele Uniunii sau ale statelor membre ale acesteia în materie de securitate sau apărare națională. În cazul în care destinatarul nu primește un răspuns în termen de o lună sau în care în avizul unui astfel de organism sau al unei astfel de autorități se concluzionează că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, destinatarul poate respinge cererea de transfer al datelor fără caracter personal sau de acces la acestea din motivele menționate.

EDIB, astfel cum este menționat la articolul 42, consiliază și asistă Comisia în elaborarea de orientări cu privire la evaluarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat.

(4) Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (2) sau (3), furnizorul de servicii de prelucrare a datelor pune la dispoziție volumul minim de date permis ca răspuns la o cerere, pe baza unei interpretări rezonabile a cererii respective de către furnizor sau de organismul național relevant sau de autoritatea națională relevantă menționată la alineatul (3) al doilea paragraf.

(5) Furnizorul de servicii de prelucrare a datelor îl informează pe client cu privire la existența unei cereri prin care o autoritate dintr-o țară terță solicită acces la datele sale, înainte de a da curs cererii respective, cu excepția cazurilor în care cererea servește unor scopuri de asigurare a respectării legii și atât timp cât acest lucru este necesar pentru a se menține eficacitatea activității de asigurare a respectării legii.

CAPITOLUL VIII

INTEROPERABILITATE

Articolul 33

Cerințe esențiale privind interoperabilitatea datelor, a mecanismelor și serviciilor de partajare a datelor, precum și a spațiilor europene comune ale datelor

(1) Participanții la spațiile de date care oferă date sau servicii de date altor participanți respectă următoarele cerințe esențiale pentru a facilita interoperabilitatea datelor, a mecanismelor și a serviciilor de partajare a datelor, precum și a spațiilor europene comune ale datelor, care sunt cadre interoperabile specifice fiecărui scop sau fiecărui sector ori transsectoriale de standarde și practici comune pentru partajarea sau prelucrarea în comun a datelor, printre altele, pentru dezvoltarea de noi produse și servicii, pentru cercetarea științifică sau pentru inițiative ale societății civile:

(a)

conținutul setului de date, restricțiile de utilizare, licențele, metodologia de colectare a datelor, calitatea datelor și incertitudinea datelor trebuie să fie descrise suficient, acolo unde este cazul într-un format care poate fi citit automat, pentru a i se permite destinatarului să găsească, să acceseze și să utilizeze datele;

(b)	structurile de date, formatele de date, vocabularele, sistemele de clasificare, taxonomiile și listele de coduri, dacă sunt disponibile, trebuie să fie descrise într-un mod accesibil publicului și coerent;

(c)

mijloacele tehnice de accesare a datelor, cum ar fi interfețele de programare a aplicațiilor, precum și condițiile de utilizare a acestora și calitatea serviciului trebuie să fie descrise suficient pentru a se permite accesarea și transmiterea automată a datelor între părți, inclusiv în mod continuu, sub formă de descărcare în masă sau în timp real, într-un format care poate fi citit automat, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și nu afectează buna funcționare a produsului conectat;

(d)	acolo unde este cazul, trebuie puse la dispoziție mijloacele care permit interoperabilitatea instrumentelor de automatizare a executării acordurilor de partajare de date, cum ar fi contractele inteligente.

Cerințele pot avea un caracter generic sau pot viza sectoare specifice, dar ținând în același timp seama pe deplin de interconectarea lor cu cerințele care decurg din dreptul Uniunii sau din dreptul intern.

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 45 din prezentul regulament pentru a-l completa prin detalierea suplimentară a cerințelor esențiale prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, în ceea ce privește acele cerințe care, prin natura lor, nu pot produce efectul scontat decât dacă sunt specificate mai în detaliu în acte juridice obligatorii ale Uniunii și pentru a reflecta în mod corespunzător evoluțiile tehnologice și ale pieței.

Atunci când adoptă acte delegate, Comisia ține seama de avizul EDIB, în conformitate cu articolul 42 litera (c) punctul (iii).

(3) Participanții la spațiile de date care oferă date sau servicii de date altor participanți la spațiile de date ce îndeplinesc standardele armonizate sau părți ale acestora pentru care sunt publicate trimiteri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sunt prezumați a respecta cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), în măsura în care cerințele respective fac obiectul unor astfel de standarde armonizate sau părți ale acestora.

(4) Comisia, în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, solicită uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze standarde armonizate care să satisfacă cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.

(5) Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, specificații comune care să acopere una sau toate cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

Comisia a solicitat, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze un standard armonizat care să îndeplinească cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol și:

(i)	cererea nu a fost acceptată;

(ii)	standardele armonizate care răspund cererii respective nu sunt furnizate în termenul stabilit în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012; sau

(iii)

standardele armonizate nu se conformează solicitării; și

(b)

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu este publicată nicio trimitere la standarde armonizate care să acopere cerințele esențiale relevante prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, și nu se anticipează publicarea niciunei astfel de trimiteri în viitorul apropiat.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

(6) Înainte de a pregăti un proiect de act de punere în aplicare menționat la alineatul (5) de la prezentul articol, Comisia informează comitetul menționat la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 că, în opinia sa, au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (5) de la prezentul articol.

(7) Atunci când pregătește proiectul de act de punere în aplicare menționat la alineatul (5), Comisia ține seama de avizul EDIB și de avizele altor organisme sau grupuri de experți relevante și consultă în mod corespunzător toate părțile interesate relevante.

(8) Participanții la spațiile de date care oferă date sau servicii de date altor participanți la spațiile de date ce îndeplinesc specificațiile comune sau părți ale acestora stabilite de actele de punere în aplicare menționate la alineatul (5) sunt prezumați a respecta cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), în măsura în care cerințele respective fac obiectul unor astfel de specificații comune sau de părți ale acestora.

(9) În cazul în care un standard armonizat este adoptat de o organizație de standardizare europeană și este propus Comisiei pentru ca trimiterea la acesta să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia evaluează standardul armonizat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. În cazul în care trimiterea la un standard armonizat este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia abrogă actele de punere în aplicare menționate la alineatul (5) de la prezentul articol sau acele părți ale lor care vizează aceleași cerințe esențiale ca cele care fac obiectul standardului armonizat respectiv.

(10) În cazul în care un stat membru consideră că o specificație comună nu satisface în totalitate cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), acesta informează Comisia oferind o explicație detaliată. Comisia analizează respectiva explicație detaliată și, dacă este cazul, poate modifica actul de punere în aplicare prin care se stabilește specificația comună în cauză.

(11) Comisia poate adopta orientări ținând seama de propunerea înaintată de EDIB, în conformitate cu articolul 30 litera (h) din Regulamentul (UE) 2022/868, care să stabilească cadre interoperabile pentru standarde și practici comune pentru funcționarea spațiilor europene comune ale datelor.

Articolul 36

Cerințe esențiale privind contractele inteligente pentru executarea acordurilor de partajare de date

(1) Vânzătorul unei aplicații care utilizează contracte inteligente sau, în absența acestuia, persoana a cărei activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord de punere la dispoziție de date sau a unei părți a acestuia se asigură că respectivele contracte inteligente respectă următoarele cerințe esențiale:

(a)	robustețe și controlul accesului, pentru a se asigura că, prin modul în care a fost conceput, contractul inteligent oferă mecanisme de control al accesului și un grad foarte ridicat de robustețe, pentru a preveni erorile funcționale și a rezista la manipularea de către terți;

(b)

reziliere și întrerupere în siguranță, pentru a asigura existența unui mecanism care să permită încetarea executării continue a tranzacțiilor și faptul că contractul inteligent include funcții interne care să poată reseta sau instrui contractul să oprească sau să întrerupă operația, în special, pentru evitarea unor execuții accidentale viitoare;

(c)

arhivare și continuitate a datelor, pentru a se asigura că, în cazul în care un contract inteligent trebuie reziliat sau dezactivat, există posibilitatea de arhivare a datelor privind operațiile, a logicii contractului inteligent și a codului acestuia, pentru a se ține evidența operațiilor efectuate asupra datelor în trecut (posibilitatea auditării);

(d)	control al accesului, pentru a asigura faptul că un contract inteligent este protejat prin mecanisme riguroase de control al accesului la nivel de guvernanță și de contractare inteligentă; și

(e)	consecvență, pentru a asigura consecvența cu clauzele acordului de partajare de date pe care îl execută contractul inteligent.

(2) Vânzătorul unui contract inteligent sau, în absența acestuia, persoana a cărei activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord sau a unei părți a acestuia, de punere la dispoziție de date efectuează o evaluare a conformității pentru a verifica dacă sunt îndeplinite cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) și, dacă respectivele cerințe sunt îndeplinite, emite o declarație de conformitate UE.

(3) Prin întocmirea declarației de conformitate UE, vânzătorul unei aplicații care utilizează contracte inteligente sau, în absența acestuia, persoana a cărei activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord sau a unei părți a acestuia de punere la dispoziție de date răspunde pentru îndeplinirea cerințelor esențiale prevăzute la alineatul (1).

(4) Un contract inteligent care îndeplinește standardele armonizate sau părți relevante ale acestora pentru care sunt publicate trimiteri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este prezumat a îndeplini cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) în măsura în care cerințele respective fac obiectul unor astfel de standarde armonizate sau al unei părți ale acestora.

(5) Comisia, în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, solicită uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze standarde armonizate care să satisfacă cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.

(6) Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, specificații comune care să acopere una sau toate cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

Comisia a solicitat, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze un standard armonizat care îndeplinește cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol și:

(i)	cererea nu a fost acceptată;

(ii)	standardele armonizate care răspund cererii respective nu sunt adoptate în termenul stabilit în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012; sau

(iii)

standardele armonizate nu se conformează solicitării; și

(b)

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

(7) Înainte de a pregăti un proiect de act de punere în aplicare menționat la alineatul (6) de la prezentul articol, Comisia informează comitetul menționat la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 că, în opinia sa, au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol.

(8) Atunci când pregătește proiectul de act de punere în aplicare menționat la alineatul (6), Comisia ține seama de avizul EDIB și de avizele altor organisme sau grupuri de experți relevante și consultă în mod corespunzător toate părțile interesate relevante.

(9) Vânzătorul unui contract inteligent sau, în absența acestuia, persoana a cărei activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord sau a unei părți a acestuia de punere la dispoziție de date ce îndeplinesc specificațiile comune stabilite de actele de punere în aplicare menționate la alineatul (6) sunt prezumați a respecta cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), în măsura în care cerințele respective fac obiectul unor astfel de specificații comune sau de părți ale acestora.

(10) În cazul în care un standard armonizat este adoptat de o organizație de standardizare europeană și este propus Comisiei pentru ca trimiterea la acesta să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia evaluează standardul armonizat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. În cazul în care trimiterea la un standard armonizat este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia abrogă actele de punere în aplicare menționate la alineatul (6) de la prezentul articol sau acele părți ale lor care vizează aceleași cerințe esențiale ca cele care fac obiectul standardului armonizat respectiv.

(11) În cazul în care un stat membru consideră că o specificație comună nu satisface în totalitate cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), acesta informează Comisia oferind o explicație detaliată. Comisia analizează respectiva explicație detaliată și, dacă este cazul, poate modifica actul de punere în aplicare prin care se stabilește specificația comună în cauză.

CAPITOLUL IX

PUNEREA ÎN APLICARE ȘI ASIGURAREA RESPECTĂRII REGULAMENTULUI

Articolul 37

Autoritățile competente și coordonatorii de date

(1) Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente care sunt responsabile cu aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament (denumite în continuare „autoritățile competente”). Statele membre pot să înființeze una sau mai multe autorități noi sau să se bazeze pe autorități existente.

(2) În cazul în care un stat membru desemnează mai multe autorități competente, acesta desemnează un coordonator de date ales dintre ele pentru a facilita cooperarea între autoritățile competente și pentru a sprijini entitățile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament cu privire la toate aspectele legate de aplicarea și asigurarea respectării acestuia. Autoritățile competente cooperează între ele în exercitarea sarcinilor și competențelor care le-au fost atribuite în temeiul alineatului (5).

(3) Autoritățile de supraveghere care sunt responsabile cu monitorizarea aplicării Regulamentului (UE) 2016/679 sunt responsabile cu monitorizarea aplicării prezentului regulament în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal. Se aplică, mutatis mutandis, capitolele VI și VII din Regulamentul (UE) 2016/679.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este responsabilă cu monitorizarea aplicării prezentului regulament pentru aspectele care privesc Comisia, Banca Centrală Europeană și organele Uniunii. Acolo unde este cazul, se aplică, mutatis mutandis, articolul 62 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Sarcinile și competențele autorităților de supraveghere menționate în prezentul alineat se exercită în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

(4) Fără a aduce atingere alineatului (1) de la prezentul articol:

(a)	în ceea ce privește aspectele sectoriale specifice ale accesului la date și utilizării acestora care au legătură cu aplicarea prezentului regulament, se respectă competența autorităților sectoriale;

(b)	autoritatea competentă responsabilă cu aplicarea și asigurarea respectării articolelor 23-31, 34 și 35 dispune de experiență în domeniul serviciilor de date și de comunicații electronice.

(5) Statele membre se asigură că sarcinile și competențele autorităților competente sunt clar definite și includ:

(a)	promovarea competențelor digitale și a sensibilizării utilizatorilor și entităților care intră sub incidența prezentului regulament cu privire la drepturile și obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament;

(b)

tratarea plângerilor depuse ca urmare a unor presupuse încălcări ale prezentului regulament, inclusiv cele legate de secrete comerciale, precum și investigarea, în măsura adecvată, a obiectului plângerii și informarea cu regularitate a reclamanților, acolo unde este cazul în conformitate cu dreptul intern, cu privire la evoluția și rezultatul investigației, într-un termen rezonabil, în special dacă este necesară efectuarea unor investigații mai amănunțite sau coordonarea cu o altă autoritate competentă;

(c)	desfășurarea de investigații în chestiuni care privesc aplicarea prezentului regulament, inclusiv pe baza unor informații primite de la o altă autoritate competentă sau de la o altă autoritate publică;

(d)	impunerea de sancțiuni financiare efective, proporționale și disuasive, care pot include penalități cu titlu cominatoriu și penalități cu efect retroactiv, sau deschiderea de proceduri judiciare pentru impunerea de amenzi;

(e)	monitorizarea evoluțiilor tehnologice și comerciale relevante pentru punerea la dispoziție și utilizarea de date;

(f)

cooperarea cu autoritățile competente ale altor state membre și, unde este cazul, cu Comisia sau cu EDIB, pentru asigurarea unei aplicări consecvente și eficiente a prezentului regulament, inclusiv transmiterea reciprocă a tuturor informațiilor relevante prin mijloace electronice, fără întârzieri nejustificate, inclusiv în ceea ce privește alineatul (10) de la prezentul articol;

(g)

cooperarea cu autoritățile competente relevante responsabile cu punerea în aplicare a altor acte juridice ale Uniunii sau actelor juridice naționale, inclusiv cu autoritățile competente în domeniul datelor și al serviciilor de comunicații electronice, cu autoritatea de supraveghere responsabilă cu monitorizarea aplicării Regulamentului (UE) 2016/679 sau cu autoritățile sectoriale, pentru a se asigura faptul că prezentul regulament este pus în aplicare în mod consecvent cu alte acte din dreptul Uniunii și din dreptul intern;

(h)	cooperarea cu autoritățile competente relevante pentru asigurarea aplicării articolelor 23-31, 34 și 35 în mod consecvent cu alte acte din dreptul Uniunii și cu măsurile de autoreglementare aplicabile furnizorilor de servicii de prelucrare a datelor;

(i)	asigurarea faptului că taxele de trecere la alt furnizor sunt eliminate în conformitate cu articolul 29;

(j)	examinarea cererilor de date introduse în temeiul capitolului V.

În cazul în care este desemnat, coordonatorul de date facilitează cooperarea menționată la literele (f), (g) și (h) de la primul paragraf și asistă autoritățile competente, la cererea acestora.

(6) În cazul în care este desemnat un coordonator de date, o astfel de autoritate competentă:

(a)	acționează ca punct unic de contact pentru toate aspectele legate de aplicarea prezentului regulament;

(b)

asigură disponibilitatea publică online a cererilor de punere la dispoziție a datelor introduse de organismele din sectorul public în cazul unei nevoi excepționale în temeiul capitolului V și promovează acordurile voluntare de partajare de date între organismele din sectorul public și deținătorii de date;

(c)	informează anual Comisia cu privire la refuzurile notificate în temeiul articolului 4 alineatele (2) și (8) și al articolului 5 alineatul (11).

(7) Statele membre notifică Comisiei denumirile autorităților competente, sarcinile și competențele acestora și, când este cazul, denumirea coordonatorului de date. Comisia ține un registru public al acestor autorități.

(8) Când își îndeplinesc sarcinile și își exercită competențele în conformitate cu prezentul regulament, autoritățile competente rămân imparțiale și nesupuse niciunei influențe externe, directe sau indirecte, și nici nu solicită, nici nu acceptă instrucțiuni referitoare la cazuri individuale de la nicio altă autoritate publică sau parte privată.

(9) Statele membre se asigură că autorităților competente li se pun la dispoziție suficiente resurse umane și tehnice și că dispun de expertiza relevantă pentru îndeplinirea cu eficacitate a sarcinilor ce le revin în conformitate cu prezentul regulament.

(10) Entitățile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament se supun competenței statului membru în care este stabilită entitatea. În cazul în care entitatea are sedii în mai multe state membre, se consideră că aceasta intră în sfera de competență a statului membru în care își are sediul principal, și anume locul unde entitatea își are sediul central sau sediul social și de unde se exercită principalele funcții financiare și controlul operațional.

(11) Orice entitate care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care pune la dispoziție produse conectate sau oferă servicii în Uniune fără a fi stabilită în Uniune desemnează un reprezentant legal într-unul dintre statele membre.

(12) În scopul asigurării respectării prezentului regulament, o entitate care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care pune la dispoziție produse conectate sau oferă servicii în Uniune împuternicește un reprezentant legal, care să comunice cu autoritățile competente în plus față de entitate sau în locul acesteia cu privire la toate aspectele legate de respectiva entitate. Reprezentantul legal respectiv cooperează cu autoritățile competente și le demonstrează în mod exhaustiv, la cerere, acțiunile întreprinse și dispozițiile stabilite de entitatea care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care pune la dispoziție produse conectate sau oferă servicii în Uniune pentru a asigura respectarea prezentului regulament.

(13) Se consideră că o entitate care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care pune la dispoziție produse conectate sau oferă servicii în Uniune se află în competența statului membru în care este situat reprezentantul său legal. Desemnarea unui reprezentant legal de către o astfel de entitate nu aduce atingere răspunderii entității respective și nici acțiunilor în justiție care ar putea fi introduse împotriva acesteia. Înainte ca o entitate să desemneze un reprezentant legal în conformitate cu prezentul articol, aceasta se află în sfera de competență a tuturor statelor membre, după caz, în vederea asigurării aplicării și respectării prezentului regulament. Orice autoritate competentă își poate exercita competența, inclusiv prin impunerea de sancțiuni efective, proporționale și disuasive, cu condiția ca entitatea să nu facă obiectul unor proceduri de aplicare a legii inițiate de o altă autoritate competentă, în temeiul prezentului regulament, cu privire la aceleași fapte.

(14) Autoritățile competente pot solicita utilizatorilor, deținătorilor de date sau destinatarilor datelor ori reprezentanților lor legali care se află în sfera de competență a statului lor membru toate informațiile necesare pentru verificarea respectării prezentului regulament. Orice cerere de informații este proporțională cu îndeplinirea sarcinii aferente și se motivează.

(15) În cazul în care o autoritate competentă dintr-un stat membru solicită asistență sau măsuri de asigurare a respectării legii din partea unei autorități competente dintr-un alt stat membru, aceasta introduce o cerere motivată. La primirea unei astfel de cereri, autoritatea competentă furnizează un răspuns, fără întârzieri nejustificate, prezentând în detaliu măsurile care au fost întreprinse sau care urmează să fie întreprinse.

(16) Autoritățile competente respectă principiul confidențialității și pe cel al secretului profesional și comercial și protejează datele cu caracter personal în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern. Orice informație transmisă în contextul unei solicitări de asistență și furnizată în temeiul prezentului articol se utilizează numai în scopul pentru care a fost solicitată.

Articolul 40

Sancțiuni

(1) Statele membre adoptă normele privind sancțiunile care se aplică în cazul nerespectării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și disuasive.

(2) Statele membre notifică Comisiei normele și măsurile respective până la 12 septembrie 2025 și îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificare ulterioară a respectivelor norme și măsuri. Comisia ține un registru public ușor accesibil al acestor măsuri și îl actualizează periodic.

(3) Statele membre țin seama de recomandările EDIB și de următoarele criterii neexhaustive atunci când impun sancțiuni pentru încălcarea prezentului regulament:

(a)	natura, gravitatea, amploarea și durata încălcării;

(b)	orice acțiune întreprinsă de autorul încălcării pentru a atenua sau a remedia prejudiciul cauzat de încălcare;

(c)	eventuale încălcări anterioare comise de către autorul încălcării;

(d)	beneficiile financiare obținute sau pierderile evitate de autorul încălcării ca urmare a încălcării, în măsura în care aceste beneficii sau pierderi pot fi stabilite în mod fiabil;

(e)	orice alt factor agravant sau atenuant aplicabil circumstanțelor cazului;

(f)	cifra de afaceri anuală realizată de autorul încălcării în Uniune, în exercițiul financiar precedent.

(4) Pentru încălcările obligațiilor stabilite în capitolele II, III și V din prezentul regulament, autoritățile de supraveghere responsabile de monitorizarea aplicării Regulamentului (UE) 2016/679 pot impune, în limitele domeniului lor de competență, amenzi administrative în conformitate cu articolul 83 din Regulamentul (UE) 2016/679 până la concurența sumei menționate la articolul 83 alineatul (5) din regulamentul respectiv.

(5) Pentru încălcările obligațiilor stabilite în capitolul V din prezentul regulament, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor poate impune, în limitele domeniului său de competență, amenzi administrative în conformitate cu articolul 66 din Regulamentul (UE) 2018/1725 până la concurența sumei menționate la articolul 66 alineatul (3) din regulamentul respectiv.

Articolul 41

Modele de clauze contractuale și clauze contractuale standard

Comisia elaborează și recomandă, înainte de 12 septembrie 2025, modele de clauze contractuale fără caracter obligatoriu cu privire la accesul la date și la utilizarea acestora, inclusiv clauze vizând compensația rezonabilă și protejarea secretelor comerciale, precum și clauze contractuale standard fără caracter obligatoriu pentru contractele de cloud computing, pentru a ajuta părțile să redacteze și să negocieze contracte care să conțină drepturi și obligații contractuale echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.

Articolul 44

Alte acte juridice ale Uniunii care reglementează drepturile și obligațiile privind accesarea și utilizarea de date

(1) Rămân neafectate obligațiile specifice privind punerea de date la dispoziție între întreprinderi, între întreprinderi și consumatori și, în mod excepțional, între întreprinderi și organisme publice, stabilite în acte juridice ale Uniunii care au intrat în vigoare la 11 ianuarie 2024 sau înainte de această dată și în actele delegate sau de punere în aplicare adoptate în temeiul acestora.

(2) Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului Uniunii care stabilește cerințe suplimentare pentru a răspunde nevoilor unui sector, ale unui spațiu european comun al datelor sau ale unui domeniu de interes public, în special în ceea ce privește:

(a)	aspecte tehnice ale accesului la date;

(b)	limite ale drepturilor deținătorilor de date de a accesa sau utiliza anumite date furnizate de utilizatori;

(c)	aspecte care depășesc sfera accesării și a utilizării de date.

(3) Prezentul regulament, cu excepția capitolului V, nu aduce atingere dreptului Uniunii și dreptului intern care prevede accesul la date și autorizează utilizarea datelor în scopuri de cercetare științifică.

Articolul 47

Modificarea Regulamentului (UE) 2017/2394

În anexa la Regulamentul (UE) 2017/2394 se adaugă următorul punct:

„29.

Regulamentul (UE) 2023/2854 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind datele) (JO L, 2023/2854, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2854/oj).”

Articolul 48

Modificarea Directivei (UE) 2020/1828

În anexa I la Directiva (UE) 2020/1828 se adaugă următorul punct:

„68.

Articolul 49

Evaluare și reexaminare

(1) Până la 12 septembrie 2028, Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă un raport cu principalele sale constatări Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European. În cadrul evaluării se analizează în special:

(a)

situațiile care trebuie considerate că reprezintă o nevoie excepțională în sensul articolului 15 din prezentul regulament și aplicarea în practică a capitolului V din prezentul regulament, în special experiența acumulată ca urmare a aplicării capitolului V din prezentul regulament de către organismele din sectorul public, de către Comisie, Banca Centrală Europeană și de către organele Uniunii; numărul și rezultatul procedurilor inițiate în fața autorității competente în temeiul articolului 18 alineatul (5) privind aplicarea capitolului V din prezentul regulament, astfel cum au fost raportate de autoritățile competente; impactul altor obligații prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern în scopul respectării cererilor de acces la informații; impactul mecanismelor voluntare de partajare de date, cum ar fi cele instituite de organizațiile de promovare a altruismului în materie de date recunoscute în cadrul Regulamentului (UE) 2022/868, asupra îndeplinirii obiectivelor capitolului V din prezentul regulament, precum și rolul datelor cu caracter personal în contextul articolului 15 din prezentul regulament, inclusiv evoluția tehnologiilor de protecție a vieții private;

(b)	impactul prezentului regulament asupra utilizării datelor în economie, inclusiv asupra inovării în domeniul datelor, a practicilor de valorificare financiară a datelor și a serviciilor de intermediere de date, precum și asupra partajării de date în cadrul spațiilor europene comune ale datelor;

(c)	accesibilitatea și utilizarea diferitelor categorii și tipuri de date;

(d)	excluderea anumitor categorii de întreprinderi de la calitatea de beneficiar în temeiul articolului 5;

(e)	absența oricărui impact asupra drepturilor de proprietate intelectuală;

(f)

impactul asupra secretelor comerciale, inclusiv asupra protecției împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a acestora, precum și impactul mecanismului care permite deținătorului de date să respingă cererea utilizatorului în temeiul articolului 4 alineatul (8) și al articolului 5 alineatul (11), ținând seama, în măsura posibilului, de orice revizuire a Directivei (UE) 2016/943;

(g)	măsura în care lista clauzelor contractuale abuzive menționată la articolul 13 reflectă situația la zi, în contextul noilor practici comerciale și al ritmului rapid al inovării pe piață;

(h)	schimbările survenite în practicile contractuale ale furnizorilor de servicii de prelucrare a datelor și dacă schimbările respective permit respectarea într-o măsură suficientă a articolului 25;

(i)	diminuarea taxelor impuse de furnizorii de servicii de prelucrare a datelor pentru procesul de trecere la alt furnizor, în concordanță cu obligația de eliminare treptată a taxelor de trecere la alt furnizor, prevăzută la articolul 29;

(j)	interacțiunea dintre prezentul regulament și alte acte juridice ale Uniunii relevante pentru economia datelor;

(k)	împiedicarea accesului ilegal al administrațiilor publice la datele fără caracter personal;

(l)	eficacitatea sistemului de asigurare a respectării prezentului regulament, stabilit la articolul 37;

(m)	impactul prezentului regulament asupra IMM-urilor în ceea ce privește capacitatea lor de inovare, disponibilitatea serviciilor de prelucrare a datelor pentru utilizatorii din Uniune și sarcina administrativă generată de respectarea noilor obligații.

(2) Până la 12 septembrie 2028, Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă un raport cuprinzând principalele sale constatări Parlamentului European și Consiliului, precum și Comitetului Economic și Social European. Evaluarea respectivă analizează impactul articolelor 23-31, 34 și 35, în special în ceea ce privește stabilirea prețurilor și diversitatea serviciilor de prelucrare a datelor oferite în Uniune, cu un accent special pe furnizorii care sunt IMM-uri.

(3) Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea rapoartelor menționate la alineatele (1) și (2).

(4) Pe baza rapoartelor menționate la alineatele (1) și (2), Comisia poate înainta Parlamentului European și Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament.

Articolul 50

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 12 septembrie 2025.

Obligația care decurge din articolul 3 alineatul (1) se aplică produselor conectate și serviciilor conexe acestora introduse pe piață după 12 septembrie 2026.

Capitolul III se aplică în ceea ce privește obligațiile de a pune date la dispoziție în temeiul dreptului Uniunii sau al legislației naționale adoptate în conformitate cu dreptul Uniunii care intră în vigoare după 12 septembrie 2025.

Capitolul IV se aplică contractelor încheiate după 12 septembrie 2025.

Capitolul IV se aplică începând cu 12 septembrie 2027 contractelor încheiate la 12 septembrie 2025 sau înainte de respectiva dată, cu condiția ca aceste contracte:

(a)	să aibă o durată nedeterminată; sau

(b)	să expire cel devreme la 10 ani de la 11 ianuarie 2024.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 13 decembrie 2023.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

P. NAVARRO RÍOS

(1) JO C 402, 19.10.2022, p. 5.

(2) JO C 365, 23.9.2022, p. 18.

(3) JO C 375, 30.9.2022, p. 112.

(4) Poziția Parlamentului European din 9 noiembrie 2023 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 27 noiembrie 2023.

(5) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(6) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE („Regulamentul general privind protecția datelor”) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(7) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(8) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice („Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice”) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(9) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, p. 29).

(10) Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

(11) Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).

(12) Regulamentul (UE) 2021/784 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist (JO L 172, 17.5.2021, p. 79).

(13) Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1).

(14) Regulamentul (UE) 2023/1543 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice și ordinele europene de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale (JO L 191, 28.7.2023, p. 118).

(15) Directiva (UE) 2023/1544 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2023 de stabilire a unor norme armonizate privind desemnarea sediilor desemnate și numirea reprezentanților legali în scopul obținerii de probe electronice în cadrul procedurilor penale (JO L 191, 28.7.2023, p. 181).

(16) Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).

(17) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(18) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).

(19) Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, 22.6.2001, p. 10).

(20) Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (JO L 157, 30.4.2004, p. 45).

(21) Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(22) Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind guvernanța datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanța datelor) (JO L 152, 3.6.2022, p. 1).

(23) Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO L 157, 15.6.2016, p. 1).

(24) Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor (JO L 80, 18.3.1998, p. 27).

(25) Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(26) Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale) (JO L 265, 12.10.2022, p. 1).

(27) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(28) Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(29) Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (JO L 77, 27.3.1996, p. 20).

(30) Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană (JO L 303, 28.11.2018, p. 59).

(31) Directiva (UE) 2019/770 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte legate de contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale (JO L 136, 22.5.2019, p. 1).

(32) Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 și (UE) 2016/1011 (JO L 333, 27.12.2022, p. 1).

(33) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(34) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(35) Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului (JO L 218, 13.8.2008, p. 82).

(36) Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 345, 27.12.2017, p. 1).

(37) Directiva (UE) 2020/1828 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE (JO L 409, 4.12.2020, p. 1).

(38) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(39) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2854/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)

whereas

keyboard_tab Data Act 2023/2854 RO

Data Act 2023/2854 RO