keyboard_tab Digital Market Act 2022/1925 RO

(1)   Comisia poate efectua o investigație de piață pentru a examina dacă un controlor de acces își încalcă în mod sistematic obligațiile. Comisia încheie respectiva investigație de piață în termen de 12 luni de la data menționată la articolul 16 alineatul (3) litera (a). În cazul în care din investigația de piață rezultă că un controlor de acces a încălcat în mod sistematic una sau mai multe dintre obligațiile prevăzute la articolul 5, 6 sau 7 și și-a menținut, consolidat sau extins poziția de controlor de acces în ceea ce privește condițiile stabilite la articolul 3 alineatul (1), Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care să impună unui astfel de controlor de acces orice măsură corectivă comportamentală sau structurală care este proporțională și necesară pentru a asigura respectarea efectivă a prezentului regulament. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 50 alineatul (2).

(2)   Măsura corectivă impusă în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol poate include, în măsura în care o astfel de măsură corectivă este proporțională și necesară pentru a menține sau a restabili echitatea și contestabilitatea care au fost afectate de încălcarea sistematică a obligațiilor, interdicția, pe o perioadă limitată, ca controlorul de acces să devină parte la o concentrare în sensul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 în ceea ce privește serviciile de platformă esențiale sau celelalte servicii furnizate în sectorul digital sau care permit colectarea de date care sunt afectate de încălcarea sistematică a obligațiilor.

(3)   Se consideră că un controlor de acces și-a încălcat în mod sistematic obligațiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7 în cazul în care Comisia a emis cel puțin trei decizii de neconformitate în temeiul articolului 29 împotriva unui controlor de acces în legătură cu oricare dintre serviciile sale de platformă esențiale într-o perioadă de opt ani înainte de adoptarea deciziei de deschidere a unei investigații de piață în vederea adoptării eventuale a unei decizii în temeiul prezentului articol.

(4)   Comisia îi comunică constatările sale preliminare controlorului de acces în cauză în termen de șase luni de la data menționată la articolul 16 alineatul (3) litera (a). În constatările sale preliminare, Comisia explică dacă consideră, cu titlu preliminar, că sunt îndeplinite condițiile de la alineatul (1) de la prezentul articol și care este măsura corectivă sau care sunt măsurile corective pe care le consideră, cu titlu preliminar, necesare și proporționale.

(5)   Pentru a le permite terților interesați să prezinte observații în mod eficace, Comisia publică, în același moment în care comunică constatările sale preliminare controlorului de acces în temeiul alineatului (4) sau cât mai curând posibil după momentul respectiv, un rezumat neconfidențial al cazului și măsurile corective pe care intenționează să le impună. Comisia specifică un interval de timp rezonabil în care trebuie să fie transmise observațiile respective.

(6)   În cazul în care Comisia intenționează să adopte o decizie în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol prin care să confere caracter obligatoriu angajamentelor propuse de controlorul de acces în temeiul articolului 25, aceasta publică un rezumat neconfidențial al cazului și conținutul principal al angajamentelor. Terții interesați își pot prezenta observațiile într-un termen rezonabil pe care îl stabilește Comisia.

(7)   În cursul investigației de piață, Comisia poate să prelungească durata acesteia în cazul în care prelungirea respectivă este justificată de motive obiective și este proporțională. Prelungirea se poate aplica termenului până la care Comisia trebuie să își formuleze constatările preliminare sau termenului pentru adoptarea deciziei finale. Durata totală a oricărei prelungiri sau a oricăror prelungiri în temeiul prezentului alineat nu poate depăși șase luni.

(8)   Pentru a se asigura că controlorul de acces respectă în mod efectiv obligațiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7, Comisia reexaminează cu regularitate măsurile corective pe care le impune în conformitate cu alineatele (1) și (2) de la prezentul articol. Comisia are dreptul să modifice măsurile corective respective dacă, în urma unei noi investigații de piață, constată că acestea nu sunt eficace.

(1)   Pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, Comisia poate efectua toate inspecțiile necesare cu privire la o întreprindere sau la o asociere de întreprinderi.

(2)   Funcționarii și celelalte persoane care îi însoțesc autorizați de Comisie să efectueze o inspecție sunt împuterniciți:

(a)	să intre în orice sediu, pe orice teren și în orice mijloc de transport ale întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi;

(b)	să examineze registrele și alte evidențe privind activitatea comercială, indiferent de formatul în care sunt păstrate;

(c)	să ridice sau să obțină, în orice format, copii sau extrase din astfel de registre sau evidențe;

(d)	să solicite întreprinderii sau asocierii de întreprinderi să ofere acces și explicații cu privire la organizarea, funcționarea, sistemul informatic, algoritmii, manipularea datelor și practicile sale comerciale și să înregistreze sau să documenteze explicațiile oferite prin orice mijloc tehnic;

(e)	să sigileze orice sediu comercial și orice registru sau evidență pe durata inspecției și în măsura în care este necesar pentru aceasta;

(f)	să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asocierii de întreprinderi explicații cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile acestora prin orice mijloc tehnic.

(3)   Pentru a efectua inspecții, Comisia poate solicita asistență din partea auditorilor sau a experților numiți de Comisie în temeiul articolului 26 alineatul (2), precum și din partea autorității naționale competente însărcinate cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare inspecția.

(4)   În timpul inspecțiilor, Comisia, auditorii sau experții numiți de aceasta și autoritatea națională competentă însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare inspecția pot solicita întreprinderii sau asocierii de întreprinderi să ofere acces și explicații cu privire la organizarea, funcționarea, sistemul informatic, algoritmii, manipularea datelor și conduita sa profesională. Comisia și auditorii sau experții numiți de aceasta și autoritatea națională competentă însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare inspecția pot adresa întrebări oricărui reprezentant sau membru al personalului.

(5)   Funcționarii și celelalte persoane care îi însoțesc autorizați de Comisie să efectueze o inspecție își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și amenzile prevăzute la articolul 30 aplicabile în situația în care registrele sau celelalte evidențe solicitate referitoare la întreprindere sunt furnizate în mod incomplet sau în care răspunsurile la întrebările adresate în temeiul alineatelor (2) și (4) de la prezentul articol sunt incorecte sau care induc în eroare. În timp util înainte de inspecție, Comisia înștiințează cu privire la aceasta autoritatea de națională competentă a statului membru care aplică normele menționate la articolul 1 alineatul (6) pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția.

(6)   Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi sunt obligate să se supună inspecțiilor dispuse printr-o decizie a Comisiei. Decizia respectivă indică obiectul și scopul inspecției, stabilește data la care aceasta începe și indică amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolele 30 și, respectiv, 31, precum și dreptul de a ataca decizia respectivă în fața Curții de Justiție.

(7)   Funcționarii autorității naționale competente însărcinate cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare inspecția, precum și persoanele autorizate sau numite de aceasta asistă în mod activ, la cererea autorității respective sau a Comisiei, funcționarii și celelalte persoane care îi însoțesc autorizați de Comisie. În acest scop, aceștia dispun de competențele prevăzute la alineatele (2) și (4) de la prezentul articol.

(8)   Atunci când funcționarii și celelalte persoane care îi însoțesc autorizați de Comisie constată că o întreprindere sau o asociere de întreprinderi se opune unei inspecții dispuse în temeiul prezentului articol, statul membru în cauză le acordă sprijinul necesar, solicitând, dacă este cazul, sprijinul forțelor de ordine sau al unei autorități publice de aplicare a legii echivalente, astfel încât să le dea posibilitatea de a efectua inspecția.

(9)   În cazul în care, în conformitate cu normele naționale, sprijinul prevăzut la alineatul (8) de la prezentul articol necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare, Comisia sau autoritatea națională competentă a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) sau funcționarii autorizați de autoritățile respective solicită această autorizare. O astfel de autorizare poate fi solicitată și în mod preventiv.

(10)   Atunci când este solicitată autorizarea menționată la alineatul (9) de la prezentul articol, autoritatea judiciară națională verifică dacă decizia Comisiei este autentică și dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare și nici excesive, având în vedere obiectul inspecției. Atunci când verifică proporționalitatea măsurilor coercitive, autoritatea judiciară națională poate solicita Comisiei, direct sau prin intermediul autorității naționale competente a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6), explicații detaliate, în special cu privire la motivele pe care le are Comisia pentru a suspecta încălcarea prezentului regulament, precum și cu privire la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării întreprinderii în cauză. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu poate contesta necesitatea inspecției și nici nu poate solicita să i se furnizeze informațiile din dosarul Comisiei. Controlul legalității deciziei Comisiei se exercită doar de Curtea de Justiție.

(1)   Orice terț, inclusiv utilizatorii comerciali, concurenții sau utilizatorii finali ai serviciilor de platformă esențiale enumerate în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9), precum și reprezentanții acestora, pot informa autoritatea națională competentă a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) sau direct Comisia cu privire la orice practică sau comportament al controlorilor de acces care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(2)   Autoritatea națională competentă a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) și Comisia dispun de puterea discreționară de a decide asupra măsurilor adecvate și nu au obligația de a acționa ca urmare a informațiilor primite.

(3)   În cazul în care autoritatea națională competentă a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) stabilește, pe baza informațiilor primite în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, că ar putea exista un caz de încălcare a prezentului regulament, aceasta transmite informația respectivă Comisiei.

(1)   Controlorii de acces introduc o funcție de conformitate, independentă de funcțiile operaționale ale controlorului de acces și compusă din unul sau mai mulți responsabili de conformitate, inclusiv responsabilul principal al funcției de conformitate.

(2)   Controlorul de acces se asigură că funcția de conformitate menționată la alineatul (1) dispune de autoritate, statut și resurse suficiente, precum și de acces la organul de conducere al controlorului de acces pentru a monitoriza respectarea prezentului regulament de către controlorul de acces.

(3)   Organul de conducere al controlorului de acces se asigură că responsabilii de conformitate numiți în temeiul alineatului (1) dețin calificările profesionale, cunoștințele, experiența și capacitatea necesare pentru îndeplinirea sarcinilor menționate la alineatul (5).

Organul de conducere al controlorului de acces se asigură, de asemenea, că responsabilul principal al funcției de conformitate este un cadru de conducere de nivel superior care este independent și are o responsabilitate distinctă pentru funcția de conformitate.

(4)   Responsabilul principal al funcției de conformitate raportează direct organului de conducere al controlorului de acces și poate exprima preocupări și avertiza organul respectiv dacă apar riscuri de încălcare a prezentului regulament, fără a aduce atingere responsabilităților organului de conducere care decurg din funcțiile sale de supraveghere și de conducere.

Responsabilul principal al funcției de conformitate nu poate fi demis fără aprobarea prealabilă a organului de conducere al controlorului de acces.

(5)   Responsabilii de conformitate numiți de controlorul de acces în temeiul alineatului (1) îndeplinesc următoarele sarcini:

(a)	organizarea, monitorizarea și supravegherea măsurilor și activităților controlorilor de acces menite să asigure respectarea prezentului regulament;

(b)	informarea și consilierea conducerii și angajaților controlorului de acces cu privire la respectarea prezentului regulament;

(c)	după caz, monitorizarea respectării angajamentelor cărora li s-a conferit un caracter obligatoriu în temeiul articolului 25, fără a aduce atingere posibilității Comisiei de a numi experți externi independenți în temeiul articolului 26 alineatul (2);

(d)	cooperarea cu Comisia în scopul aplicării prezentului regulament.

(6)   Controlorii de acces comunică Comisiei numele și datele de contact ale responsabilului principal al funcției de conformitate.

(7)   Organul de conducere al controlorului de acces definește, supraveghează și răspunde de punerea în aplicare a mecanismelor de guvernanță ale controlorului de acces care garantează independența funcției de conformitate, inclusiv împărțirea responsabilităților în cadrul organizării controlorului de acces și prevenirea conflictelor de interese.

(8)   Organul de conducere aprobă și reexaminează periodic, cel puțin o dată pe an, strategiile și politicile pentru luarea în considerare, gestionarea și monitorizarea respectării prezentului regulament.

(9)   Organul de conducere alocă suficient timp gestionării și monitorizării respectării prezentului regulament. Acesta participă activ la deciziile referitoare la gestionarea și respectarea prezentului regulament și se asigură că îi sunt alocate resurse adecvate în acest sens.

(1)   În decizia de neconformitate, Comisia poate aplica unui controlor de acces amenzi care nu depășesc 10 % din cifra de afaceri totală la nivel mondial a acestuia din exercițiul financiar precedent, în cazul în care constată că respectivul controlor de acces nu respectă, cu intenție sau din culpă:

(a)	oricare dintre obligațiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7;

(b)	măsurile specificate de Comisie într-o decizie adoptată în temeiul articolului 8 alineatul (2);

(c)	măsurile corective impuse în temeiul articolului 18 alineatul (1);

(d)	măsurile provizorii dispuse în temeiul articolului 24; sau

(e)	angajamentele cărora li s-a conferit un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul articolului 25.

(2)   În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, prin decizia de neconformitate, Comisia poate impune unui controlor de acces amenzi de până la 20 % din cifra de afaceri totală la nivel mondial a acestuia din exercițiul financiar precedent în cazul în care constată că un controlor de acces a comis aceeași încălcare sau o încălcare similară a unei obligații prevăzute la articolul 5, 6 sau 7 în ceea ce privește același serviciu de platformă esențial în legătură cu care s-a constatat comiterea de către respectivul controlor de acces a unei încălcări printr-o decizie de neconformitate adoptată în cursul ultimilor opt ani.

(3)   Comisia poate adopta o decizie prin care să aplice întreprinderilor, inclusiv controlorilor de acces, în cazurile aplicabile, și asocierilor de întreprinderi amenzi care nu depășesc 1 % din cifra lor de afaceri totală la nivel mondial din exercițiul financiar precedent, în cazul în care acestea, cu intenție sau din culpă:

(a)	nu furnizează în termenul stabilit informațiile necesare pentru evaluarea desemnării acestora drept controlori de acces în temeiul articolului 3 sau furnizează informații incorecte, incomplete sau care induc în eroare;

(b)	nu respectă obligația de notificare a Comisiei în conformitate cu articolul 3 alineatul (3);

(c)	nu transmit informațiile solicitate în temeiul articolului 14 sau furnizează informații incorecte, incomplete sau care induc în eroare;

(d)	nu prezintă descrierea solicitată în temeiul articolului 15 sau furnizează informații incorecte, incomplete sau care induc în eroare;

(e)	nu oferă acces la baze de date, algoritmi și informații despre testare în răspunsul la o solicitare efectuată în conformitate cu articolul 21 alineatul (3);

(f)

nu furnizează informațiile solicitate în termenul stabilit la în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) sau furnizează informații ori explicații care sunt incorecte, incomplete sau care induc în eroare care sunt solicitate în conformitate cu articolul 21 sau sunt furnizate într-un interviu în conformitate cu articolul 22;

(g)

nu rectifică, în termenul stabilit de Comisie, informațiile incorecte, incomplete sau care induc în eroare furnizate de către un reprezentant sau de către un membru al personalului ori nu furnizează sau refuză să furnizeze informații complete cu privire la fapte legate de obiectul și scopul unei inspecții efectuate în temeiul articolului 23;

(h)	refuză să se supună unei inspecții efectuate în temeiul articolului 23;

(i)	nu respectă obligațiile impuse de Comisie în temeiul articolului 26;

(j)	nu introduc o funcție de conformitate în conformitate cu articolul 28; sau

(k)	nu respectă condițiile de acces la dosarul Comisiei în temeiul articolului 34 alineatul (4).

(4)   La stabilirea cuantumului unei amenzi, Comisia ține seama de gravitatea, durata, recurența faptelor și, în cazul amenzilor aplicate în temeiul alineatului (3), de întârzierea cauzată procedurii.

(5)   Atunci când se aplică o amendă unei asocieri de întreprinderi ținând seama de cifra de afaceri la nivel mondial a membrilor săi, iar asocierea respectivă nu este solvabilă, asocierea este obligată să solicite contribuții din partea membrilor săi pentru a acoperi cuantumul amenzii.

În cazul în care astfel de contribuții nu au fost plătite asocierii de întreprinderi într-un termen stabilit de Comisie, aceasta poate solicita ca amenda să fie plătită direct de către oricare dintre întreprinderile ai căror reprezentanți erau membri ai organismelor de decizie în cauză ale asocierii respective.

După ce a solicitat plata în conformitate cu al doilea paragraf, Comisia poate solicita plata soldului de către oricare dintre membrii asocierii de întreprinderi, atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura plata integrală a amenzii.

Cu toate acestea, Comisia nu solicită plata în temeiul celui de al doilea sau al treilea paragraf întreprinderilor care demonstrează că nu au pus în aplicare decizia asocierii de întreprinderi care a încălcat prezentul regulament și că fie nu au avut cunoștință de existența acesteia, fie s-au distanțat activ de aceasta înaintea inițierii procedurii de către Comisie în temeiul articolului 20.

Răspunderea financiară a fiecărei întreprinderi în privința plății amenzii nu poate depăși 20 % din cifra totală de afaceri la nivel mondial a acesteia din exercițiul financiar precedent.

(1)   Competențele conferite Comisiei prin articolele 30 și 31 sunt supuse unui termen de prescripție de cinci ani.

(2)   Prescripția începe să curgă din ziua în care se comite încălcarea. Cu toate acestea, în cazul unor încălcări continue sau repetate, prescripția începe să curgă din ziua încetării încălcării.

(3)   Orice acțiune întreprinsă de Comisie în scopul unei investigații de piață sau al unei proceduri referitoare la o încălcare duce la întreruperea termenului de prescripție pentru impunerea de amenzi sau de penalități cu titlu cominatoriu. Termenul de prescripție se întrerupe cu efect de la data la care acțiunea este notificată cel puțin unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi care a participat la încălcare. Printre acțiunile care întrerup termenul de prescripție se numără, în special, următoarele:

(a)	cererile de informații din partea Comisiei;

(b)	autorizațiile scrise de a efectua inspecții, eliberate de Comisie funcționarilor săi;

(c)	inițierea unei proceduri de către Comisie în temeiul articolului 20.

(4)   După fiecare întrerupere începe să curgă o nouă prescripție. Cu toate acestea, termenul de prescripție se împlinește cel târziu în ziua în care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripție fără să se fi aplicat o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu de către Comisie. Perioada respectivă se prelungește cu perioada în care termenul de prescripție a fost suspendat în temeiul alineatului (5).

(5)   Termenul de prescripție pentru aplicarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu se suspendă pe perioada în care decizia Comisiei face obiectul unei proceduri pendinte în fața Curții de Justiție.

(1)   Înainte de adoptarea unei decizii în temeiul articolului 8, al articolului 9 alineatul (1), al articolului 10 alineatul (1), al articolelor 17, 18, 24, 25, 29 și 30 și al articolului 31 alineatul (2), Comisia îi oferă controlorului de acces sau întreprinderii ori asocierii de întreprinderi în cauză posibilitatea de a fi ascultat(ă) cu privire la:

(a)	constatările preliminare ale Comisiei, inclusiv cu privire la orice chestiune referitor la care Comisia a ridicat obiecții; și

(b)	măsurile pe care Comisia ar putea intenționa să le adopte având în vedere constatările preliminare menționate la litera (a) de la prezentul alineat.

(2)   Controlorii de acces, întreprinderile și asocierile de întreprinderi în cauză pot prezenta Comisiei observațiile lor cu privire la constatările preliminare ale acesteia într-un termen care este stabilit de Comisie în constatările sale preliminare și care nu poate fi mai scurt de 14 zile.

(3)   Comisia își bazează deciziile numai pe constatările preliminare, inclusiv cu privire la orice chestiune referitor la care Comisia a ridicat obiecții, cu privire la care controlorii de acces, întreprinderile și asocierile de întreprinderi în cauză au avut posibilitatea să prezinte observații.

(4)   Dreptul la apărare al controlorului de acces, al întreprinderii ori al asocierii de întreprinderi în cauză este pe deplin respectat în cadrul tuturor procedurilor. Controlorul de acces, întreprinderea ori asocierea de întreprinderi în cauză are dreptul de a avea acces la dosarul Comisiei în conformitate cu condițiile de divulgare, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele comerciale. În caz de dezacord între părți, Comisia poate adopta decizii prin care să stabilească condițiile de divulgare respective. Dreptul de acces la dosarul Comisiei nu include accesul la informațiile confidențiale și la documente interne ale Comisiei sau ale autorităților competente ale statelor membre. În special, dreptul de acces nu include accesul la corespondența dintre Comisie și autoritățile competente ale statelor membre. Nicio dispoziție a prezentului alineat nu împiedică Comisia să divulge și să utilizeze informațiile necesare pentru a dovedi o încălcare.

(1)   Comisia și autoritățile naționale competente ale statelor membre însărcinate cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) cooperează și se informează reciproc cu privire la măsurile lor respective de aplicare a legii prin intermediul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC). Acestea au competența de a-și comunica reciproc orice informație referitoare la un element de fapt sau de drept, inclusiv informații confidențiale. În cazul în care autoritatea competentă nu este membră a REC, Comisia stabilește modalitățile necesare pentru cooperarea și schimbul de informații cu privire la cazurile referitoare la aplicarea prezentului regulament și la aplicarea normelor în cazurile menționate la articolul 1 alineatul (6). Comisia poate stabili astfel de modalități într-un act de punere în aplicare astfel cum se menționează la articolul 46 alineatul (1) litera (l).

(2)   În cazul în care o autoritate națională competentă a unui stat membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) intenționează să deschidă o investigație privind controlorii de acces în temeiul dreptului intern menționat la articolul 1 alineatul (6), aceasta informează Comisia în scris cu privire la prima măsură formală de investigare, înainte sau imediat după începerea unei astfel de măsuri. Aceste informații pot fi puse, de asemenea, la dispoziția autorităților naționale competente ale celorlalte state membre însărcinate cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6).

(3)   În cazul în care o autoritate națională competentă a unui stat membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) intenționează să impună obligații controlorilor de acces în temeiul dreptului intern menționat la articolul 1 alineatul (6), aceasta comunică proiectul de măsură Comisiei, cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptarea sa, menționând motivele care stau la baza măsurii respective. În cazul măsurilor provizorii, autoritatea națională competentă a unui stat membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) comunică Comisiei proiectele de măsuri avute în vedere, cât mai curând posibil și cel târziu imediat după adoptarea acestor măsuri. Aceste informații pot fi puse, de asemenea, la dispoziția autorităților naționale competente ale celorlalte state membre însărcinate cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6).

(4)   Mecanismele de informare prevăzute la alineatele (2) și (3) nu se aplică deciziilor avute în vedere în temeiul normelor naționale privind concentrările economice.

(5)   Informațiile transmise în cadrul schimburilor de informații în temeiul alineatelor (1)-(3) de la prezentul articol sunt transmise și utilizate numai în scopul coordonării aplicării prezentului regulament și a normelor menționate la articolul 1 alineatul (6).

(6)   Comisia poate solicita autorităților naționale competente ale statelor membre însărcinate cu aplicarea nomelor menționate la articolul 1 alineatul (6) să sprijine oricare dintre investigațiile sale de piață efectuate în temeiul prezentului regulament.

(7)   În cazul în care are prerogativele și competențele de investigare în acest sens în temeiul dreptului intern, o autoritate națională competentă a unui stat membru însărcinată cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) poate, din proprie inițiativă, să efectueze o investigație cu privire la un caz de posibilă încălcare a articolelor 5, 6 și 7 din prezentul regulament pe teritoriul său. Înainte de a lua o primă măsură formală de investigare, autoritatea respectivă informează Comisia în scris.

Inițierea unei proceduri de către Comisie în temeiul articolului 20 înlătură posibilitatea autorităților naționale competente ale statelor membre însărcinate cu aplicarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (6) de a efectua o astfel de investigație sau, în cazul în care o astfel de investigație este deja în curs, duce la încheierea acesteia. Autoritățile respective raportează Comisiei constatările în urma investigației în cauză pentru a sprijini Comisia în rolul său de autoritate unică abilitată să asigure respectarea prezentului regulament.