keyboard_tab Contratti digitali 2019/0770 RO

(11) Prezenta directivă ar trebui să prevadă norme comune privind anumite cerințe referitoare la contractele de furnizare de conținut digital sau de servicii digitale încheiate între comercianți și consumatori. În acest scop, ar trebui să fie pe deplin armonizate normele privind conformitatea conținutului digital sau a serviciului digital cu contractul, măsurile corective în caz de neconformitate sau de nefurnizare a conținutului digital ori a serviciului digital și modalitățile de punere în aplicare a acestor măsuri corective, precum și privind modificarea conținutului digital sau a serviciului digital.

  Existența unor norme pe deplin armonizate privind o serie de elemente esențiale ale dreptului contractelor de consum le-ar facilita întreprinderilor, în special IMM-urilor, posibilitatea de a își oferi produsele în alte state membre.

  Consumatorii ar beneficia de un nivel ridicat de protecție și de creșterea nivelului de bunăstare prin armonizarea deplină a normelor esențiale.

  Statele membre nu vor mai putea impune, în domeniul de aplicare al prezentei directive, alte cerințe de formă sau de fond.

  De exemplu, statele membre nu ar trebui să stabilească norme diferite de cele prevăzute în prezenta directivă cu privire la inversarea sarcinii probei, nici nu ar trebui să prevadă obligația consumatorului de a notifica comerciantului lipsa de conformitate într-o anumită perioadă de timp.

(50) În momentul aplicării normelor din prezenta directivă, comercianții ar trebui să utilizeze standarde, specificații tehnice deschise, bune practici și coduri de conduită, inclusiv în ceea ce privește formatul utilizat în mod normal, care poate fi citit în mod automat pentru recuperarea unui conținut care nu reprezintă date cu caracter personal furnizate sau create de utilizator la utilizarea conținutului sau a serviciului digital, și inclusiv în ceea ce privește securitatea sistemelor informatice și a mediilor digitale, indiferent dacă sunt stabilite la nivel internațional, al Uniunii sau al unui anumit sector industrial. În acest context, Comisia ar putea solicita asociațiilor profesionale și altor organizații reprezentative să elaboreze standarde internaționale și ale Uniunii, precum și un cod de conduită care ar putea contribui la punerea în aplicare uniformă a prezentei directive.

(60) Fără a aduce atingere dreptului fundamental la protecția vieții private, inclusiv la confidențialitatea comunicațiilor și protecția datelor cu caracter personal ale consumatorului, acesta ar trebui să coopereze cu comerciantul pentru ca comerciantul să poată verifica dacă neconformitatea se datorează mediului digital al consumatorului recurgând la mijloacele disponibile din punct de vedere tehnic care sunt cel mai puțin intruzive pentru consumator.

  Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin punerea la dispoziția comerciantului a unor rapoarte generate automat privind incidentele sau a unor detalii despre conexiunea la internet a consumatorului.

  Numai în circumstanțe excepționale și justificate în mod corespunzător, atunci când nu există nicio altă modalitate posibilă chiar și după cea mai bună utilizare a tuturor celorlalte mijloace, poate fi necesar ca consumatorii să permită accesul virtual la mediul lor digital.

  Cu toate acestea, în cazul în care nu cooperează cu comerciantul și a fost informat de consecințele necooperării, consumatorul ar trebui să fie cel care dovedește nu numai neconformitatea conținutului digital sau a serviciului digital, ci și faptul că conținutul digital sau serviciul digital nu era conform la momentul furnizării conținutului digital sau a serviciului digital, în cazul în care contractul prevede un singur act de furnizare sau o serie de acte de furnizare individuale, sau, atunci când contractul prevede o furnizare continuă pe o perioadă de timp, pe durata contractului.

(63) În funcție de caracteristicile tehnice ale conținutului digital sau ale serviciului digital, comerciantul ar trebui să poată selecta o anumită modalitate de aducere a conținutului digital sau a serviciului digital în conformitate, de exemplu prin publicarea unor actualizări sau prin punerea la dispoziția consumatorului a unei noi copii a conținutului digital.

(72) În cazul în care se obține încetarea contractului, consumatorul nu ar trebui să fie obligat să plătească pentru utilizarea conținutului digital sau a serviciului digital pentru nicio perioadă în care conținutul digital sau serviciul digital nu a fost în conformitate cu contractul, deoarece acest lucru ar priva consumatorul de o protecție efectivă.

  Totuși, consumatorul ar trebui să se abțină de la utilizarea conținutului digital sau a serviciului digital și de la punerea acestuia la dispoziția terților, de exemplu ștergând conținutul digital sau orice copie care poate fi utilizată, sau făcând conținutul digital sau serviciul digital inaccesibil în alt fel.

(78) Neconformitatea conținutului digital sau a serviciului digital astfel cum a fost furnizat consumatorului este adesea cauzată de una dintre tranzacțiile din serie, de la proiectantul inițial la comerciantul final.

  Deși comerciantul final ar trebui să răspundă față de consumator în caz de neconformitate, este important să se asigure că comerciantul deține drepturi corespunzătoare față de diferitele persoane din lanțul de tranzacții financiare pentru a putea acoperi răspunderea față de consumator.

  Aceste drepturi ar trebui să fie limitate la tranzacțiile comerciale și, prin urmare, nu ar trebui să acopere situațiile în care comerciantul răspunde față de consumator pentru neconformitatea conținutului digital sau a unui serviciu digital compus dintr-un program software sau fabricat pe baza unui program software care a fost furnizat fără plata unui preț în cadrul unei licențe gratuite și cu sursă deschisă de către o persoană situată în amonte în cadrul lanțului de tranzacții.

  Cu toate acestea, identificarea persoanelor din lanțul de tranzacții împotriva cărora se poate întoarce comerciantul final, precum și modalitățile și condițiile pentru punerea în aplicare a unei astfel de acțiuni ar trebui să rămână la latitudinea statelor membre în temeiul dispozițiilor de drept intern aplicabile.

(83) Consumatorii ar trebui să poată beneficia de drepturile care le sunt conferite de prezenta directivă de îndată ce încep să se aplice dispozițiile corespunzătoare de transpunere în dreptul intern.

  Prin urmare, dispozițiile de transpunere în dreptul intern ar trebui să se aplice, de asemenea, contractelor pe durată nedeterminată sau determinată care au fost încheiate înainte de data aplicării și prevăd furnizarea de conținut digital sau de servicii digitale într-o perioadă de timp, fie continuu, fie printr-o serie de acte individuale de furnizare, dar numai în ceea ce privește conținutul digital sau un serviciu digital care este furnizat începând cu data aplicării dispozițiilor de transpunere în dreptul intern.

  Cu toate acestea, pentru a asigura un echilibru între interesele legitime ale consumatorilor și ale comercianților, dispozițiile de transpunere în dreptul intern a dispozițiilor prezentei directive privind modificarea conținutului digital sau a serviciului digital și dreptul la compensații ar trebui să se aplice numai contractelor încheiate după data punerii în aplicare în temeiul prezentei directive.

(84) În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative (18), statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din dispozițiile de transpunere în dreptul intern. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.