keyboard_tab Data Act 2023/2854 RO

(1)   Produsele conectate sunt proiectate și fabricate, iar serviciile conexe sunt proiectate și furnizate astfel încât datele referitoare la produs și datele referitoare la serviciul conex, inclusiv metadatele relevante necesare pentru interpretarea și utilizarea datelor respective, să fie direct accesibile utilizatorului, în mod implicit, ușor, securizat și gratuit, într-un format cuprinzător, structurat, utilizat în mod curent și prelucrabil automat și dacă este relevant și fezabil din punct de vedere tehnic.

(2)   Înainte de încheierea unui contract de cumpărare, închiriere sau de leasing a unui produs conectat, vânzătorul sau locatorul parte la contractul de închiriere sau de leasing, care poate fi fabricantul, furnizează utilizatorului într-un mod clar și inteligibil, cel puțin următoarele informații:

(3)   Înainte de încheierea unui contract de furnizare a unui serviciu conex, furnizorul unui astfel de serviciu conex îi furnizează utilizatorului, într-un mod clar și inteligibil, cel puțin următoarele informații:

(1)   În cazul în care datele nu pot fi accesate direct de către utilizator din produsul conectat sau din serviciul conex, deținătorii de date pun la dispoziția utilizatorului date ușor accesibile, precum și metadatele relevante necesare pentru interpretarea și utilizarea datelor respective, fără întârzieri nejustificate, de aceeași calitate precum cea de care dispune deținătorul de date, cu ușurință, în condiții de siguranță, gratuit, într-un format cuprinzător, structurat, utilizat în mod comun și prelucrabil automat și, dacă este relevant și fezabil din punct de vedere tehnic, în mod continuu și în timp real. Această punere la dispoziție se realizează pe baza unei simple cereri introduse prin mijloace electronice, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic.

(2)   Utilizatorii și deținătorii de date pot conveni prin contract să restricționeze sau să interzică accesul, utilizarea sau partajarea ulterioară a datelor, în cazul în care o astfel de prelucrare ar putea submina cerințele de securitate ale produsului conectat, astfel cum sunt prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern, având ca rezultat un efect negativ grav asupra sănătății, siguranței sau securității persoanelor fizice. Autoritățile sectoriale pot furniza utilizatorilor și deținătorilor de date expertiză tehnică în acest context. În cazul în care deținătorul de date refuză să partajeze date în temeiul prezentului articol, acesta notifică acest lucru autorității competente desemnate în temeiul articolului 37.

(3)   Fără a aduce atingere dreptului utilizatorului de a introduce o cale de atac în orice etapă în fața unei instanțe sau a unui tribunal dintr-un stat membru, utilizatorul poate, în legătură cu orice litigiu cu deținătorul datelor referitor la restricțiile sau interdicțiile contractuale menționate la alineatul (2):

(4)   Deținătorii de date nu îngreunează în mod nejustificat exercitarea de către utilizator a alegerilor sau a drepturilor sale în temeiul prezentului articol, inclusiv prin oferirea de opțiuni utilizatorului într-un mod care nu este neutru sau prin subminarea sau slăbirea autonomiei, a procesului decizional sau a opțiunilor utilizatorului prin structura, proiectarea, funcția sau modul de operare a unei interfețe digitale cu utilizatorul sau a unei părți a acesteia.

(5)   Cu scopul de a verifica dacă o persoană fizică sau juridică se califică drept utilizator în înțelesul alineatului (1), un deținător de date nu solicită respectivei persoane să furnizeze nicio informație în plus față de ceea ce este necesar. Deținătorii de date nu păstrează nicio informație, în special date de înregistrare, privind accesul utilizatorului la datele solicitate în plus față de ceea ce este necesar pentru executarea corectă a cererii de acces a utilizatorului și pentru securitatea și întreținerea infrastructurii de date.

(6)   Secretele comerciale sunt protejate și se divulgă numai dacă deținătorul de date și utilizatorul iau toate măsurile necesare înainte de divulgare pentru păstrarea confidențialității acestora, în special în ceea ce privește terții. Deținătorul de date, sau, în cazul în care nu sunt aceeași persoană, deținătorul secretului comercial, identifică datele care sunt protejate ca secrete comerciale, inclusiv în metadatele relevante, și convine cu utilizatorul asupra măsurilor tehnice și organizatorice proporționale necesare pentru a păstra confidențialitatea datelor partajate, în special în ceea ce privește terții, cum ar fi modelele de clauze contractuale, acordurile de confidențialitate, protocoalele stricte de acces, standardele tehnice și aplicarea codurilor de conduită.

(7)   În cazul în care nu există un acord cu privire la măsurile necesare menționate la alineatul (6) sau în cazul în care utilizatorul nu pune în aplicare măsurile convenite în temeiul alineatului (6) sau subminează confidențialitatea secretelor comerciale, deținătorul de date poate pune capăt partajării datelor identificate ca fiind secrete comerciale sau, după caz, o poate suspenda. Decizia deținătorului de date se motivează în mod corespunzător și se transmite în scris utilizatorului, fără întârzieri nejustificate. În astfel de cazuri, deținătorul de date notifică autorității competente desemnate în temeiul articolului 37 faptul că a pus capăt sau a suspendat partajarea datelor și identifică măsurile care nu au fost convenite sau puse în aplicare și, după caz, secretele comerciale cărora le-a fost subminată confidențialitatea.

(8)   În circumstanțe excepționale, atunci când deținătorul de date care este deținător al secretului comercial poate demonstra că este foarte probabil să sufere prejudicii economice grave în urma divulgării secretelor comerciale, în pofida măsurilor tehnice și organizatorice luate de utilizator în temeiul alineatului (6) de la prezentul articol, respectivul deținător de date poate refuza, de la caz la caz, o cerere de acces la datele specifice în cauză. Respectiva demonstrație este justificată în mod corespunzător pe baza unor elemente obiective, în special caracterul executoriu al protecției secretelor comerciale în țările terțe, natura și nivelul de confidențialitate a datelor solicitate și unicitatea și noutatea produsului conectat, și se furnizează în scris utilizatorului, fără întârzieri nejustificate. În cazul în care refuză să partajeze date în temeiul prezentului alineat, deținătorul de date notifică acest lucru autorității competente desemnate în temeiul articolului 37.

(9)   Fără a aduce atingere dreptului unui utilizator de a introduce o cale de atac în orice etapă în fața unei instanțe sau a unui tribunal al unui stat membru, un utilizator care dorește să conteste decizia unui deținător de date de a refuza partajarea datelor, de a-i pune capăt sau de a o suspenda în temeiul alineatele (7) și (8) poate:

(10)   Utilizatorul nu poate să utilizeze datele obținute în urma unei cereri menționate la alineatul (1) pentru dezvoltarea unui produs conectat care concurează direct cu produsul conectat de la care provin datele și nici nu poate partaja datele cu un terț în acest scop și nici nu utilizează aceste date pentru a obține informații despre situația economică, activele și metodele de producție ale fabricantului, sau după caz, ale deținătorului de date.

(11)   Utilizatorul nu poate să utilizeze, în vederea obținerii accesului la date, mijloace coercitive sau să abuzeze de lacunele din infrastructura tehnică a deținătorului de date care este destinată să protejeze datele.

(12)   În cazul în care utilizatorul nu este persoana vizată ale cărei date personale sunt cerute, eventualele date cu caracter personal generate prin utilizarea unui produs conectat sau a unui serviciu conex se pun la dispoziția utilizatorului de către deținătorul datelor numai dacă există un temei juridic valabil pentru prelucrare în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 și, când este relevant, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 9 din regulamentul respectiv și la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE.

(13)   Un deținător de date poate să utilizeze orice date ușor accesibile care nu sunt date fără caracter personal numai pe baza unui contract cu utilizatorul. Un deținător de date nu poate să utilizeze astfel de date pentru a obține informații în legătură cu situația economică, activele sau metodele de producție ale utilizatorului ori cu utilizarea de către utilizator în orice alt mod care ar putea submina poziția comercială a utilizatorului respectiv pe piețele pe care acesta își desfășoară activitatea.

(14)   Deținătorii de date nu pun la dispoziția terților date fără caracter personal în scopuri comerciale sau necomerciale, altele decât îndeplinirea contractului lor cu utilizatorul. Dacă este cazul, deținătorii de date obligă terții să nu partajeze ulterior datele primite de la aceștia prin contract.

(1)   La cererea unui utilizator sau a unei părți care acționează în numele unui utilizator, deținătorul de date pune la dispoziția unui terț, fără întârzieri nejustificate, date ușor accesibile, precum și metadatele relevante necesare pentru interpretarea și utilizarea datelor respective, la aceeași calitate precum cea de care dispune deținătorul de date, cu ușurință, în condiții de siguranță, în mod gratuit pentru utilizator, într-un format cuprinzător, structurat, utilizat în mod comun și prelucrabil automat și, dacă este relevant și fezabil din punct de vedere tehnic, în mod continuu și în timp real. Datele se pun la dispoziția terțului de către deținătorul de date în conformitate cu articolele 8 și 9.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică datelor ușor accesibile în contextul testării unor produse conectate, substanțe sau procese noi care nu sunt încă introduse pe piață, cu excepția cazului în care utilizarea lor de către un terț este permisă prin contract.

(3)   O întreprindere desemnată drept controlor de acces, în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2022/1925, nu poate fi un destinatar de date eligibil în temeiul prezentului articol și, prin urmare, nu poate:

(4)   Pentru a verifica dacă o persoană fizică sau juridică se califică drept utilizator sau terț în sensul alineatului (1), utilizatorul sau terțul nu sunt obligați să furnizeze nicio informație în plus față de ceea ce este necesar. Deținătorii de date nu pot păstra nicio informație privind accesul terțului la datele solicitate în plus față de ceea ce este necesar pentru executarea corectă a cererii de acces a terțului și pentru securitatea și întreținerea infrastructurii de date.

(5)   terțul nu poate să utilizeze, în vederea obținerii accesului la date, mijloace coercitive sau să abuzeze de lacunele din infrastructura tehnică a unui deținător de date care este destinată să protejeze datele.

(6)   Un deținător de date nu poate să utilizeze niciun fel de date ușor accesibile pentru a obține informații în legătură cu situația economică, activele sau metodele de producție ale terțului ori cu utilizarea de către terț în orice alt mod care ar putea submina poziția comercială a terțului pe piețele pe care aceasta își desfășoară activitatea, cu excepția cazului în care terțul și-a dat consimțământul pentru o astfel de utilizare și are posibilitatea tehnică de a-și retrage cu ușurință consimțământul respectiv în orice moment.

(7)   În cazul în care utilizatorul nu este persoana vizată ale cărei date cu caracter personal sunt cerute, orice date cu caracter personal generate prin utilizarea unui produs conectat sau a unui serviciu conex, se pun de către deținătorul de date la dispoziția terțului numai dacă există un temei juridic valabil pentru prelucrare în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 și, când este relevant, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 9 din regulamentul respectiv și la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE.

(8)   Faptul că deținătorul datelor și terțul nu reușesc să convină asupra unor modalități de transmitere a datelor nu poate să împiedice, să prevină sau să perturbe exercitarea drepturilor persoanei vizate, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679, și, în special, a dreptului la portabilitatea datelor, astfel cum este prevăzut la articolul 20 din regulamentul menționat.

(9)   Secretele comerciale se păstrează și se divulgă terților numai în măsura în care o astfel de divulgare este strict necesară pentru îndeplinirea scopului convenit între utilizator și terț. Deținătorul de date sau, în cazul în care nu sunt aceeași persoană, deținătorul secretului comercial identifică datele care sunt protejate ca secrete comerciale, inclusiv în metadatele relevante, și convine cu terțul asupra măsurilor tehnice și organizatorice proporționale necesare pentru a păstra confidențialitatea datelor partajate, cum ar fi modelele de clauze contractuale, acordurile de confidențialitate, protocoalele stricte de acces, standardele tehnice și aplicarea codurilor de conduită.

(10)   În cazul în care nu există un acord cu privire la măsurile necesare menționate la alineatul (9) de la prezentul articol sau în cazul în care terțul nu pune în aplicare măsurile convenite în temeiul alineatului (9) de la prezentul articol sau subminează confidențialitatea secretelor comerciale, deținătorul de date poate pune capăt partajării datelor identificate ca fiind secrete comerciale sau, după caz, o poate suspenda. Decizia deținătorului de date se motivează în mod corespunzător și se transmite în scris terțului, fără întârzieri nejustificate. În astfel de cazuri, deținătorul de date notifică autorității competente desemnate în temeiul articolului 37 faptul că a pus capăt partajării datelor sau a suspendat-o și identifică măsurile care nu au fost convenite sau puse în aplicare și, după caz, secretele comerciale cărora le-a fost subminată confidențialitatea.

(11)   În circumstanțe excepționale, atunci când deținătorul de date care este deținător al secretului comercial poate demonstra că este foarte probabil să sufere prejudicii economice grave în urma divulgării secretelor comerciale, în pofida măsurilor tehnice și organizatorice luate de terț în temeiul alineatului (9) de la prezentul articol, respectivul deținător de date poate refuza, de la caz la caz, o cerere de acces la datele specifice în cauză. Respectiva demonstrație este justificată în mod corespunzător pe baza unor elemente obiective, în special caracterul executoriu al protecției secretelor comerciale în țările terțe, natura și nivelul de confidențialitate a datelor solicitate, precum și unicitatea și noutatea produsului conectat, și se furnizează în scris terțului, fără întârzieri nejustificate. În cazul în care refuză să partajeze date în temeiul prezentului alineat, deținătorul de date notifică acest lucru autorității competente desemnate în temeiul articolului 37.

(12)   Fără a aduce atingere dreptului terțului de a introduce o cale de atac în orice etapă în fața unei instanțe sau a unui tribunal al unui stat membru, un terț care dorește să conteste decizia deținătorului de date de a refuza partajarea datelor, de a-i pune capăt sau de a o suspenda în temeiul alineatelor (10) și (11) poate:

(13)   Dreptul menționat la alineatul (1) nu poate să aducă atingere drepturilor persoanelor vizate în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului intern aplicabile privind protecția datelor cu caracter personal.

(1)   Un terț prelucrează datele care îi sunt puse la dispoziție în temeiul articolului 5 numai în scopurile și în condițiile convenite cu utilizatorul și sub rezerva dreptului Uniunii și a dreptului intern privind protecția datelor cu caracter personal, inclusiv a drepturilor persoanei vizate în ceea ce privește datele cu caracter personal. terțul șterge datele când acestea nu mai sunt necesare pentru scopul convenit, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel cu utilizatorul cu privire la datele fără caracter personal.

(2)   terțul nu poate:

(1)   Un deținător de date poate să aplice măsuri tehnice de protecție corespunzătoare, inclusiv contracte inteligente și criptare, pentru a preveni accesul neautorizat la date, inclusiv metadate, și pentru a asigura respectarea articolelor 4, 5, 6, 8 și 9, precum și a clauzelor contractuale convenite pentru punerea la dispoziție a datelor. Aceste măsuri tehnice de protecție nu discriminează diferiții destinatari ai datelor și nici nu obstrucționează dreptul unui utilizator de a obține o copie a datelor ori de a extrage, utiliza sau accesa datele sau de a furniza date unor terți în temeiul articolului 5 sau orice drept al unui terț prevăzut în dreptul Uniunii sau în legislația națională adoptată în conformitate cu dreptul Uniunii. Utilizatorii, terții și destinatarii datelor nu modifică sau elimină astfel de măsuri tehnice de protecție, cu excepția cazului în care deținătorul de date își dă acordul în acest sens.

(2)   În circumstanțele menționate la alineatul (3), terțul sau destinatarul datelor dă curs, fără întârzieri nejustificate, cererilor deținătorului de date și, după caz, atunci când aceștia nu sunt aceeași persoană, deținătorului secretului comercial, sau ale utilizatorului:

(3)   Alineatul (2) se aplică în cazul în care un terț sau un destinatar al datelor:

(4)   Alineatul (2) se aplică și în cazul în care un utilizator modifică sau elimină măsurile tehnice de protecție aplicate de deținătorul de date sau nu menține măsurile tehnice și organizatorice luate de utilizator de comun acord cu deținătorul de date sau, dacă nu este aceeași persoană, cu deținătorul secretelor comerciale, pentru a păstra secretele comerciale, precum și în ceea ce privește orice altă parte care primește datele de la utilizator prin încălcarea prezentului regulament.

(5)   În cazul în care destinatarul datelor încalcă articolul 6 alineatul (2) litera (a) sau (b), utilizatorii au aceleași drepturi ca deținătorii de date în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol.

(1)   Când solicită date în temeiul articolului 14, un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană ori un organ al Uniunii:

(2)   O cerere de date introdusă în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol trebuie:

Banca Centrală Europeană și organele Uniunii informează Comisia cu privire la cererile lor.

(3)   Un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană ori un organ al Uniunii nu pun la dispoziție datele obținute în temeiul prezentului capitol în vederea reutilizării, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2022/868 sau la articolul 2 punctul 11 din Directiva (UE) 2019/1024. Regulamentul (UE) 2022/868 și Directiva (UE) 2019/1024 nu se aplică în cazul datelor deținute de organisme din sectorul public și obținute în temeiul prezentului capitol.

(4)   Alineatul (3) de la prezentul articol nu împiedică un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană ori un organ al Uniunii să facă schimb de date obținute în temeiul prezentului capitol cu alt organism din sectorul public sau cu Comisia, cu Banca Centrală Europeană ori cu un organ al Uniunii, cu scopul îndeplinirii sarcinilor menționate la articolul 15, astfel cum se specifică în cerere în conformitate cu alineatul (1) litera (f) de la prezentul articol, sau să pună datele la dispoziția unui terț în cazul în care a delegat, prin intermediul unui acord accesibil publicului, sarcina de efectuare a inspecțiilor tehnice sau alte funcții către respectivul terț. Obligațiile care revin organismelor din sectorul public în temeiul articolului 19, în special garanțiile de păstrare a confidențialității secretelor comerciale, se aplică și acestor terți. În cazul în care transmite sau pune la dispoziție date în temeiul prezentului alineat, organismul din sectorul public ori Comisia, Banca Centrală Europeană ori un organ Uniunii notifică acest lucru deținătorului de date de la care au fost primite datele, fără întârzieri nejustificate.

(5)   În cazul în care deținătorul de date consideră că drepturile sale în temeiul prezentului capitol au fost încălcate prin transmiterea sau punerea la dispoziție a datelor, acesta poate depune o plângere la autoritatea competentă desemnată în temeiul articolului 37 din statul membru în care este stabilit deținătorul de date.

(6)   Comisia elaborează un model pentru cererile depuse în temeiul prezentului articol.

(1)   Un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană ori un organ al Uniunii care primește date în urma unei cereri introduse în temeiul articolului 14:

(2)   Un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană, un organ al Uniunii sau un terț care primește date în temeiul prezentului capitol:

(3)   Divulgarea de secrete comerciale către un organism din sectorul public, către Comisie, Banca Centrală Europeană ori un organ al Uniunii este obligatorie numai dacă ea este strict necesară pentru atingerea scopului unei cereri depuse în temeiul articolului 15. Într-un astfel de caz, deținătorul datelor sau, atunci când aceștia nu sunt aceeași persoană, deținătorul secretului comercial identifică datele care sunt protejate ca secrete comerciale, inclusiv în metadatele relevante. Organismul din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană ori organul Uniunii iau, înainte de divulgarea secretelor comerciale, toate măsurile tehnice și organizatorice necesare și adecvate pentru a păstra confidențialitatea secretelor comerciale, inclusiv, după caz, utilizarea de modele de clauze contractuale, de standarde tehnice și aplicarea codurilor de conduită.

(4)   Un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană sau un organ al Uniunii este responsabil de securitatea datelor pe care le primește.

(1)   Drepturile clientului și obligațiile furnizorului de servicii de prelucrare a datelor în ceea ce privește trecerea la alt furnizor de astfel de servicii sau, dacă este cazul, la o infrastructură TIC locală se stabilesc în mod clar într-un contract scris. Furnizorul de servicii de prelucrare a datelor pune contractul la dispoziția clientului înainte de semnarea contractului, într-un mod care permite clientului să stocheze contractul și să îl reproducă.

(2)   Fără a aduce atingere Directivei (UE) 2019/770, contractul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol include cel puțin următoarele:

(3)   Contractul menționat la alineatul (1) include clauze care prevăd că clientul dispune de posibilitatea de a notifica furnizorului de servicii de prelucrare a datelor decizia sa de a efectua una sau mai multe dintre următoarele acțiuni după încheierea perioadei maxime de preaviz menționate la alineatul (2) litera (d):

(4)   În cazul în care perioada de tranziție maximă obligatorie, astfel cum este prevăzută la alineatul (2) litera (a), nu poate fi asigurată din motive tehnice, furnizorul de servicii de prelucrare a datelor informează clientul în termen de 14 zile lucrătoare de la depunerea cererii de trecere la alt furnizor, justifică în mod corespunzător incapacitatea tehnică și indică o perioadă de tranziție alternativă, care nu poate depăși șapte luni. În conformitate cu alineatul (1), se asigură continuitatea serviciului pe toată perioada de tranziție alternativă.

(5)   Fără a se aduce atingere alineatului (4), contractul menționat la alineatul (1) include clauze care conferă clientului dreptul de a prelungi perioada de tranziție, o singură dată, cu o perioadă pe care clientul o consideră mai adaptată propriilor sale scopuri.

(1)   Fără a aduce atingere alineatului (2) sau (3), furnizorii de servicii de prelucrare a datelor iau toate măsurile tehnice, organizatorice și juridice adecvate, inclusiv de ordin contractual, pentru a împiedica transferul internațional de date fără caracter personal deținute în Uniune și accesul la astfel de date al administrațiilor publice ale țărilor terțe, în cazul în care un astfel de transfer sau acces ar crea un conflict cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru relevant.

(2)   Deciziile sau hotărârile unei instanțe judecătorești sau ale unui tribunal dintr-o țară terță și deciziile unei autorități administrative dintr-o țară terță prin care se solicită unui furnizor de servicii de prelucrare a datelor să transfere date fără caracter personal deținute în Uniune ce intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament sau să acorde acces la astfel de date sunt recunoscute sau pot fi executate sub orice formă doar dacă se bazează pe un acord internațional, cum ar fi un tratat de asistență judiciară reciprocă, în vigoare între țara terță solicitantă și Uniune sau pe orice alt asemenea acord între țara terță solicitantă și un stat membru.

(3)   În absența unui acord internațional de tipul celor menționate la alineatul (2), în cazul în care un furnizor de servicii de prelucrare a datelor este destinatarul unei decizii sau al unei hotărâri a unei instanțe judecătorești sau a unui tribunal dintr-o țară terță ori al unei decizii a unei autorități administrative dintr-o țară terță care prevede transferul de date fără caracter personal deținute în Uniune și care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament sau acordarea accesului la astfel de date iar, prin respectarea unei astfel de decizii, destinatarul riscă să intre în conflict cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru relevant, transferul către autoritatea din țara terță respectivă sau accesul acesteia la astfel de date poate avea loc numai atunci când:

Destinatarul deciziei sau hotărârii poate solicita avizul organismului național relevant sau al autorității competente în materie de cooperare judiciară internațională, pentru a stabili dacă condițiile prevăzute la primul paragraf sunt îndeplinite, în special atunci când consideră că decizia poate viza secrete comerciale și alte date sensibile din punct de vedere comercial, precum și conținuturi protejate de drepturi de proprietate intelectuală, ori atunci când transferul datelor poate avea drept rezultat reidentificarea acestora. Organismul național relevant sau autoritatea națională relevantă poate consulta Comisia. În cazul în care destinatarul consideră că decizia sau hotărârea poate afecta interesele Uniunii sau ale statelor membre ale acesteia în materie de securitate sau apărare națională, acesta solicită avizul organismului național relevant sau al autorității naționale relevante pentru a stabili dacă datele solicitate vizează interesele Uniunii sau ale statelor membre ale acesteia în materie de securitate sau apărare națională. În cazul în care destinatarul nu primește un răspuns în termen de o lună sau în care în avizul unui astfel de organism sau al unei astfel de autorități se concluzionează că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, destinatarul poate respinge cererea de transfer al datelor fără caracter personal sau de acces la acestea din motivele menționate.

EDIB, astfel cum este menționat la articolul 42, consiliază și asistă Comisia în elaborarea de orientări cu privire la evaluarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat.

(4)   Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (2) sau (3), furnizorul de servicii de prelucrare a datelor pune la dispoziție volumul minim de date permis ca răspuns la o cerere, pe baza unei interpretări rezonabile a cererii respective de către furnizor sau de organismul național relevant sau de autoritatea națională relevantă menționată la alineatul (3) al doilea paragraf.

(5)   Furnizorul de servicii de prelucrare a datelor îl informează pe client cu privire la existența unei cereri prin care o autoritate dintr-o țară terță solicită acces la datele sale, înainte de a da curs cererii respective, cu excepția cazurilor în care cererea servește unor scopuri de asigurare a respectării legii și atât timp cât acest lucru este necesar pentru a se menține eficacitatea activității de asigurare a respectării legii.

(1)   Vânzătorul unei aplicații care utilizează contracte inteligente sau, în absența acestuia, persoana a cărei activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord de punere la dispoziție de date sau a unei părți a acestuia se asigură că respectivele contracte inteligente respectă următoarele cerințe esențiale:

(2)   Vânzătorul unui contract inteligent sau, în absența acestuia, persoana a cărei activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord sau a unei părți a acestuia, de punere la dispoziție de date efectuează o evaluare a conformității pentru a verifica dacă sunt îndeplinite cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) și, dacă respectivele cerințe sunt îndeplinite, emite o declarație de conformitate UE.

(3)   Prin întocmirea declarației de conformitate UE, vânzătorul unei aplicații care utilizează contracte inteligente sau, în absența acestuia, persoana a cărei activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord sau a unei părți a acestuia de punere la dispoziție de date răspunde pentru îndeplinirea cerințelor esențiale prevăzute la alineatul (1).

(4)   Un contract inteligent care îndeplinește standardele armonizate sau părți relevante ale acestora pentru care sunt publicate trimiteri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este prezumat a îndeplini cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) în măsura în care cerințele respective fac obiectul unor astfel de standarde armonizate sau al unei părți ale acestora.

(5)   Comisia, în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, solicită uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze standarde armonizate care să satisfacă cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.

(6)   Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, specificații comune care să acopere una sau toate cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

(7)   Înainte de a pregăti un proiect de act de punere în aplicare menționat la alineatul (6) de la prezentul articol, Comisia informează comitetul menționat la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 că, în opinia sa, au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol.

(8)   Atunci când pregătește proiectul de act de punere în aplicare menționat la alineatul (6), Comisia ține seama de avizul EDIB și de avizele altor organisme sau grupuri de experți relevante și consultă în mod corespunzător toate părțile interesate relevante.

(9)   Vânzătorul unui contract inteligent sau, în absența acestuia, persoana a cărei activitate comercială, economică sau profesională presupune implementarea de contracte inteligente pentru alții în contextul executării unui acord sau a unei părți a acestuia de punere la dispoziție de date ce îndeplinesc specificațiile comune stabilite de actele de punere în aplicare menționate la alineatul (6) sunt prezumați a respecta cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), în măsura în care cerințele respective fac obiectul unor astfel de specificații comune sau de părți ale acestora.

(10)   În cazul în care un standard armonizat este adoptat de o organizație de standardizare europeană și este propus Comisiei pentru ca trimiterea la acesta să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia evaluează standardul armonizat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. În cazul în care trimiterea la un standard armonizat este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia abrogă actele de punere în aplicare menționate la alineatul (6) de la prezentul articol sau acele părți ale lor care vizează aceleași cerințe esențiale ca cele care fac obiectul standardului armonizat respectiv.

(11)   În cazul în care un stat membru consideră că o specificație comună nu satisface în totalitate cerințele esențiale prevăzute la alineatul (1), acesta informează Comisia oferind o explicație detaliată. Comisia analizează respectiva explicație detaliată și, dacă este cazul, poate modifica actul de punere în aplicare prin care se stabilește specificația comună în cauză.