keyboard_tab Contratti digitali 2019/0770 RO

(12) Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze dispozițiile de drept intern în ceea ce privește aspectele care nu sunt reglementate de prezenta directivă, cum ar fi dispozițiile de drept intern privind încheierea, valabilitatea, nulitatea ori efectele contractelor sau legalitatea conținutului digital sau a serviciului digital.

  De asemenea, prezenta directivă nu ar trebui să stabilească natura juridică a contractelor de furnizare de conținut digital sau de servicii digitale, iar răspunsul la întrebarea dacă un astfel de contract constituie, de exemplu, un contract de vânzare, un contract de servicii, un contract de închiriere sau un contract sui generis ar trebui să fie determinat prin dispoziții de drept intern.

  Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere nici dispozițiilor de drept intern care nu privesc în mod special contractelor de consum și care prevăd anumite măsuri corective pentru anumite tipuri de defecte care nu erau aparente în momentul încheierii contractului, și anume dispozițiilor de drept intern care pot stabili norme specifice privind răspunderea vânzătorului pentru viciile ascunse.

  De asemenea, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere dispozițiilor de drept intern care prevăd măsurile corective necontractuale pe care le are la dispoziție consumatorul, în caz de neconformitate a conținutului digital sau a serviciului digital, împotriva unor persoane situate în amonte în cadrul lanțului de tranzacții sau a altor persoane care îndeplinesc obligațiile unor astfel de persoane.

(16) De asemenea, statele membre ar trebui să dispună de libertatea de a extinde domeniul de aplicare al normelor din prezenta directivă la contracte care sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive sau de a reglementa în alt mod asemenea contracte.

  De exemplu, statele membre ar trebui să aibă în continuare libertatea de a extinde protecția oferită consumatorilor prin prezenta directivă și la persoane fizice sau juridice care nu sunt consumatori în sensul prezentei directive, cum ar fi organizațiile neguvernamentale, întreprinderile nou-înființate sau IMM-urile.

(17) Definiția consumatorului ar trebui să includă persoanele fizice care acționează în afara activității lor comerciale, industriale, artizanale sau profesionale.

  Cu toate acestea, în cazul contractelor cu dublu scop, când contractul este încheiat în scopuri parțial circumscrise activității comerciale și parțial aflate în afara acesteia, iar scopul comercial este într-atât de limitat, încât nu are o pondere predominantă în contextul general al contractului, statele membre ar trebui să poată în continuare reglementa în mod liber dacă și în ce condiții respectiva persoană ar trebui să fie, și ea, considerată drept consumator.

(21) Directiva (UE) 2019/771 ar trebui să se aplice contractelor de vânzare de bunuri, inclusiv bunuri cu elemente digitale.

  Noțiunea de bunuri cu elemente digitale ar trebui să se refere la bunurile care încorporează conținut digital sau un serviciu digital sau sunt interconectate cu acestea, astfel încât, în absența respectivului conținut digital sau serviciu digital, bunurile nu își pot îndeplini funcțiile.

  Conținutul digital sau un serviciu digital încorporat în bunuri ori interconectat cu acestea în acest mod ar trebui să intre sub incidența Directivei (UE) 2019/771, dacă este furnizat împreună cu bunurile în temeiul unui contract de vânzare a bunurilor respective.

  Stabilirea faptului că furnizarea de conținut digital sau de servicii digitale încorporate sau interconectate face sau nu parte din contractul de vânzare încheiat cu vânzătorul ar trebui să depindă de conținutul contractului respectiv.

  Ar trebui să fie incluse aici conținutul digital sau serviciile digitale încorporate sau interconectate a căror furnizare este explicit prevăzută de contract.

  Ar trebui, de asemenea, să fie incluse aici contractele de vânzare care pot fi înțelese ca având ca obiect furnizarea de conținut digital specific sau de servicii digitale specifice care sunt normale pentru bunurile de același tip și la care consumatorul s-ar putea aștepta în mod rezonabil, dată fiind natura bunurilor și ținându-se seama de orice declarație publică făcută de vânzător sau în numele acestuia ori de alte persoane situate în amonte în cadrul lanțului de tranzacții, inclusiv producătorul.

  De exemplu, în cazul în care un anunț publicitar ar prezenta un televizor inteligent ca integrând o anumită aplicație video, aceasta ar fi considerată a face parte din contractul de vânzare.

  Această condiție ar trebui să se aplice indiferent dacă conținutul digital sau serviciul digital este preinstalat în cadrul bunului ca atare sau dacă acesta trebuie descărcat ulterior pe un alt dispozitiv și este numai interconectat cu bunul.

(45) Pentru a fi conform și pentru a se asigura că consumatorii nu sunt privați de drepturile lor, de exemplu, în cazurile în care contractul stabilește standarde foarte scăzute, conținutul digital sau serviciul digital ar trebui să respecte nu doar cerințele subiective de conformitate, ci, în plus, și cerințele obiective de conformitate prevăzute de prezenta directivă.

  Conformitatea ar trebui evaluată având în vedere, printre altele, scopul pentru care s-ar utiliza în mod normal conținut digital sau un serviciu digital de același tip.

  Acesta ar trebui să dețină, de asemenea, caracteristicile de calitate și performanță normale pentru conținutul digital sau serviciile digitale de același tip și la care consumatorii se pot aștepta, în mod rezonabil, având în vedere natura conținutului digital sau a serviciului digital și ținându-se seama de orice declarație publică referitoare la caracteristicile specifice conținutului digital sau serviciului digital făcută de către comerciant sau de alte persoane situate în amonte în cadrul lanțului de tranzacții ori în numele acestuia (acestora).

(78) Neconformitatea conținutului digital sau a serviciului digital astfel cum a fost furnizat consumatorului este adesea cauzată de una dintre tranzacțiile din serie, de la proiectantul inițial la comerciantul final.

  Deși comerciantul final ar trebui să răspundă față de consumator în caz de neconformitate, este important să se asigure că comerciantul deține drepturi corespunzătoare față de diferitele persoane din lanțul de tranzacții financiare pentru a putea acoperi răspunderea față de consumator.

  Aceste drepturi ar trebui să fie limitate la tranzacțiile comerciale și, prin urmare, nu ar trebui să acopere situațiile în care comerciantul răspunde față de consumator pentru neconformitatea conținutului digital sau a unui serviciu digital compus dintr-un program software sau fabricat pe baza unui program software care a fost furnizat fără plata unui preț în cadrul unei licențe gratuite și cu sursă deschisă de către o persoană situată în amonte în cadrul lanțului de tranzacții.

  Cu toate acestea, identificarea persoanelor din lanțul de tranzacții împotriva cărora se poate întoarce comerciantul final, precum și modalitățile și condițiile pentru punerea în aplicare a unei astfel de acțiuni ar trebui să rămână la latitudinea statelor membre în temeiul dispozițiilor de drept intern aplicabile.

(79) persoanele sau organizațiile despre care se consideră, în temeiul dispozițiilor de drept intern, că ar avea un interes legitim cu privire la protecția drepturilor contractuale și în materie de protecție a datelor cu caracter personal ale consumatorilor ar trebui să aibă dreptul să inițieze proceduri pentru a se asigura aplicarea dispozițiilor de drept intern care transpun prezenta directivă, fie în fața unei instanțe judecătorești, fie a unei autorități administrative care are competența de a decide în cazul reclamațiilor sau de a iniția procedurile judiciare corespunzătoare.